3 nov 2016, SEARĂ LITERARĂ. SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII

noiembrie 4, 2016 în Cenaclu de administrator

3 nov 2016, SEARĂ LITERARĂ. SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII

 

În deschidere, am început cu prezentarea albumului editat de Mihai Ceucă, Bacău, Urbea cu parfum de epocă, Magic Print, 2016.

1 dscf4387 dscf4408

Mihai Ceucă: cartea aceasta a presupus  muncă și pasiune. Încă din 1971, când am venit prin repartiție la Bacău, unde am lucrat, și mi-am petrecut tinerețea iar imaginile vechi mi le- am rememorat. Pasiunea mea este să colecționez dar și cercetez piese foarte vechi de peste 100 de ani…emoția că o carte poștală a circulat acum 100 de ani e vie și acum și de 6 ani, fiind la pensie, sunt un client fidel al arhivelor. Este  o idee foarte veche, cu titlul Bacău, urbea pe urmele timpului. Am folosit ca documentare extrase din arhivele băcăuane și vreau să îl scot din prim plan pe Grigorovici ca singur monograf al Bacăului. Sper să editez un album, într-o formă estetică mai plăcută,  cu asemenea material, să rămână pentru tânăra generație care să știe ce a fost pe locurile astea…dacă am da înapoi filmul am vedea evoluția acestor locuri și s-ar schimba o atitudine generală.

 

Prezentarea romanului Slalom sentimental- autor invitat VALERIA MANTA TĂICUȚU

 

dscf4389 dscf4390 dscf4391

 Cristina Ștefan:

  • Mi-a plăcut romanul pentru că este complex structurat …o să citesc din ceea ce am scris despre această carte:

Romanul este structurat pe mai multe etaje epice, naratorul fiind și personajul principal, o actriță talentată, frumoasă, printre meandrele vieții acelor ani, aflată la început de drum artistic și sub furcile caudine ale destinului, pe numele ei cu conotații istorice și aristocratice, Elvira Mavrodin.

Diaristic conceput, fluviul romanului are o cronologie aparte care nu ține neapărat de perioade segmentate ale vieții și ale întâmplărilor, ci așa cum sugerează titlul foarte bine ales, parcurge intensități sentimentale, deveniri artistice, metamorfoze sufleteșți, iubiri…Stabilitatea și unitatea romanului constau în revenirea în aceeași albie, între aceleași maluri, locul natal, fixat pe plaiuri râmnicene, acel loc unic unui artist, care-l va inspira și marca toață viața, indiferent de plecări, de părăsiri, de renunțări:

“Șirul de plopi cunoscuți, tremurători, din amintire parcă venind, cu lumina filtrată pieziș în palma șoselei, mă întoarce într-un timp imprecis, dilatat. Nu fapte, ci umbre, chipuri umbrite, pacea duioasă a unor zile cu uitate nume în calendar aleargă sub pleoapa închisă.”

dscf4401 dscf4405 dscf4407

Valeria Manta Tăicuțu:

– Domnii critici cu ștaif nu reușesc să vorbească decent și coerent despre ficțiunea artistică. Cauți date biografice într-o carte- îl jignești pe autor, pentru că înseamnă că nu are imaginație. Realitatea de la care pleacă un scriitor devine  distorsionată, de nerecunoscut. Un scriitor care se respectă nu va copia realitatea, dacă ar scrie un roman autobiografic, ar menționa asta.

Am renunțat la critică literară pentru că nu–mi place ce se întâmplă, am scris sute de cronici și nu le-am adunat în volum. Despre Slalom sentimental, vă spun că Elvira Mavrodin are niște modele dar ele nu sunt în viața mea, primul model, și îl mărturisesc, ar fi actrița Elvira Godeanu, pe care o admir. Numele Mavrodin este foarte des întâlnit la Oreavu, unde am fost profesoară în primii ani de școală.

Cerința scrisului: să scrii despre lucrurile pe care le cunoști, de aceea am scris despre Oreavu. Puteam să creez un cronotop cu numele de Oreavu. Tabăra de sculptură este un cronotop…toate personajele sunt fictive. Cartea este despre iubire și ratare. Elvira Mavrodin, de fapt, este o ratată. Ea își povestește ratarea. Renunță la o carieră strălucită pentru o iubire care, de fapt, este un blestem. Titlul nu este siropos, este o capcană pentru  că veți găsi două tehnici, a contrapunctului și a memoriei involuntare a lui Proust. Această carte este pe principiul memoriei  involuntare și automat faci slalom prin amintiri.

Viorel Savin:

Orice cititor intră într-o carte la nivelul minții lui, dar trebuie altruism. O cunosc de mult pe Valeria Manta Tăicuțu, ca pe un artist altruist. Mereu a avut grijă de ceilalți și ar merita alte condiții de prezentare și promovare și receptare. Eu m-am îndrăgostit de volumul Citește, Ulise și plângi. Eu i- am citit două din cele patru romane.  Este din Comănești și cei din centrul Moldovei sunt oameni care se respectă pe sine și n-am văzut ceva scris de Valeria Manta Tăicuțu, de mâna a doua. Este o doamnă care gândește. Slalom  sentimental nu este o carte la îndemâna tuturor, ea  trebuie privită altfel decât celelalte cărți, prin modul în care e construită, aparent dificilă, dar după ce îi descoperi codul de comunicare constați că este o carte scrisă cu maximă luciditate. Aici vorbește un om lucid cu un limbaj colocvial, sau  vine cu clipuri culturale, iar cartea poate fi citită de un bun cititor care are în spatele lui o bibliotecă. Elvira este ciudată, uneori pare abulică, are trăiri intense, dar autorul nu divulgă izvorul reacțiilor tocmai de aceea reacțiile ei sunt interesante.  Mă bucur că folosește metoda contrapunctică pentru că eu am debutat cu o nuvelă, eram la Ateneu și George Bălăiță mi-a propus să folosesc la titlu tehnica, deci Contrapunct a rămas.

Cartea este scrisă ca un scenariu de film, cadrele sunt extrem de bogate pentru un scenarist care poate scoate un film bun pentru că un personaj ca acesta este rar. O felicit pe Valeria Manta Tăicuțu!

Valeria Manta Tăicuțu: Ar trebui citit Acești îngeri triști, cartea are în filigram Acești îngeri triști…

dscf4406 dscf4410 dscf4415

Cristina Ștefan:

Romanul cuprinde caracteristicile romanului postmodern în multe din fațetele sale:

  • Relaxat în tipurile estetice și artistice: autoarea folosește cu îndemânare limbajul colocvial alăturat de unul livresc.

–    Trimiteri la trecutul cultural, folosind adeseori citate din scriitori celebri, titluri, autori:

“Multe flori proaspete, crăițe și cârciumărese, cu rouă pe ele, domină învălmășeala de albume, dosare, agende zdrențuite, bloc-notesuri, creioane, blocuri de desen, Comicologia lui Marian Popa, sprijinită de telefon face pandant unui exemplar legat în piele: Le rire de Bergson.”

  • Imprecizia și indeterminarea sensului ar fi iar o mașinărie postmodernă întâlnită în atitudinile și reacțiile personajelor Valeriei Manta Tăicuțu. Iată un fragment de ambiguizare, liric, cum sunt multe pe parcursul lecturii, veritabile poezii:

“Convingător. Am învățat să mă exprim foarte convingător. Fără concordanță cu adevărul. Că de avut am ceva, dar nici eu nu știu ce anume. O nevoie de ceva. O așteptare a ceva. Și acest ceva nedefinit, curgere fluidă ca a dorului, spre un liman necunoscut, ar trebui să aibă un nume, rost și împlinire cât mai degrabă. Îmbătrânești așteptând– se răstește un gând rebel, scăpat de sub control.”

  • Ar mai de exemplificat, intertextualitatea, preluarea unor sintagme celebre, folosirea mai multor genuri literare, poezia, teatrul, apoi ludicul, ironia, și în principal, ca trăsătură definitorie, o caracteristică postmodernă ținând de timpurile paralele ale romanului, alternând prezentul, trecutul și viitorul într-un cerc de destin. De altfel, romanul începe și se încheie încercuit,  cu o aceeași relatare:
  • “…Am o față- să dai și să fugi, îmi zic și mă strâmb nemulțumită în oglindă.”- incipit
  • “- Și cînd termini de scris, iubito?
  • – Niciodată.
  • – A, niciodată?…Atunci e foarte bine, poți să te duci să te culci liniștită, că ai o figură…să dai și să fugi…”- final

Este un crez al scrisului, ca motivație vitală.

Theodor George Calcan:

Am primit cartea aseară, m-a frapat prospețimea dialogului, cartea descrie situația unui artist care creează euri, este pus în situația de a se interoga pe sine însuși, ajunge la substanță acolo unde este jocul eu- lui cu sinele…este interesant că nu se lasă descoperită niciodată dar introspecția este formidabilă, ar fi ca un Moromete feminin… voi citi cartea și o să scriu desprea ea…

Mara Paraschiv

Am venit cu plăcere să o cunosc pe Valeria Manta Tăicuțu, este o persoană echilibrată, a știut ce să aleagă în viață  și literatura o prinde foarte bine, vreau să mulțumesc pentru considerațiile critice din revista Spații culturale. Referitor la carte, spunea Umberto Eco în Numele Trandafirului: “Cărțile nu sunt făcute ca să crezi în ele. În  fața unei cărți nu trebuie să ne întrebăm ce spune, ci ceea ce vrea să spună.”

Stan Brebenel:

O mică amintire: drumul  de la Buzău la Râmnicu Sărat, mergeam la o lansare de carte,  eu nu am avut cartea și până la Râmnic am terminat cartea…vorbesc de   Zece la puterea infinit…Referitor la Slalom sentimental, vă supun atentiei un element paralel cu firul romanului, este un  roman de dragoste, am identificat un imn al ratarii…s-au ratat și ceilalți bărbați din viata ei, au probleme și rezolvarea lor nu este cea care să-i facă să-și îndrepte viața …

Dezbaterile au continuat cu intervențiile lui Nicolae Tăicuțu, Viorel Savin, Mara Paraschiv, Cristina Ștefan…o seară în care Valeria Manta Tăicuțu și romanul său, Slalom sentimental, ne-au explicat proceduri romanciere, secrete ale prozei și ne-au adus un personaj optzecist interesant, demn de decelări profesioniste în lumea criticii literare.

Dacă am reușit să incităm la lectura acestui roman, noi, echipa de la “Seri literare. Să ne cunoaștem scriitorii”, am repurtat un nou succes.

dscf4416 dscf44171 dscf4417

 

Cristina Ștefan, 3 nov, 2016

Cdscf4382dscf4386dscf4385:

 

Atena Ivanovici:

Seara literară ce tocmai s-a încheiat ne-a dat din nou posibilitatea să cunoaștem scriitori și oamenii valoroși ai acestor meleaguri. S-a migrat cu eleganță de la o viață dedicată cartofiliei, vorbind aici despre Mihai Ceuca și colecția sa de cărți poștale ilustrate, la o alta dedicată scrisului dar și criticii literare, în persoana Valeriei Manta Tăicuțu.

Am răsfoit cu mare plăcere albumul ”Bacău, urbea cu parfum de epocă”, o ediție bilingvă în care sunt prezentate și ”povestite” vederi din perioada 1900-1950, care au păstrat în ele atmosfera de început de secol din orașul de la confluența Bistriței cu Siretul. L-am ascultat pe domnul Mihai Ceuca povestindu-ne despre prima carte poștală ilustrată pe care a ținut-o în mână cu mare emoție acum o jumătate de secol. Și de atunci a pornit totul…

1477811445

În a doua parte a întâlnirii Cristina Ștefan ne-a prezentat cartea d-nei Valeria Manta Tăicuțu, ”Slalom sentimental”. Deși scrisă cu o mare ușurință în anii 80, după cum ne-a mărturusit soțul scriitoarei. Nicolai Tăicuțu, cartea a avut un parcus dificil pâna la forma în care o putem citi astăzi. După 8 ani de ținut în sertar, manuscrisul a fost dus la Cartea Românească, unde a stat un an de zile datorită faptului că Valeria Manta Tăicuțu nu a acceptat să schimbe nici un cuvânt. A fost retrasă de scriitoare după revoluție și ținută din nou în sertar până în anul 2000, când cartea a fost publicată în condiții editoriale extrem de proaste, dezamăgirea scriitoarei fiind greu de imaginat. Abia anul acesta, după 16 de ani, cartea este ceea ce ar fi trebuit să fie încă din anii 80, o lucrare impecabilă, ca formă și ca fond.

Au vorbit cu drag despre carte Cristina Ștefan, care o citește pe Valeria Manta din tinerețe, Viorel Savin impresionat de tehnica abordată de scriitoare în acest roman ”potcovarul vrea să înțeleagă cum se face potcoava”,  poetul Teodor Calcan și scriitorul Stan Brebenel, un apropiat și un bun cunoscător al operelor doamnei Valeria Manta Tăicuțu.

Confesiunile scriitoarei, care ”scrie ca să nu moară”, ne-au purtat prin Oreavu, un sat din comuna Valea Râmnicului din județul Buzău, am numărat împreună plăcile de beton ale podului de lângă Buzău, cred că erau 2936 🙂 ne-au făcut să ne simțim niște Elvire Mavrodin pe noi, fetele, Cristina Ștefan, Mara Paraschiv, Mioara Băluță și subsemnata.

”Slalom sentimental este un roman din mai multe părți dar pe care cititorul îl ansamblează ușor în propria-i matrice, narațiunea, dialogul, spațiile și vremurile întâmplărilor, sentimentele și relaționările dintre protagoniști fiind fără vârstă.” notează Cristina Ștefan pe data de 29.10.2016 în Confluențe Literare.

Mă opresc aici cu relatarea Serii literare și mă apuc, fără întârziere, de ”Slalom sentimental”.