Născută pe 26 iunie 1974, în localitatea Buhalnița, jud. Neamț și domiciliez în Mun. Gheorgheni, jud. Harghita.

Studii:  Facultatea de Litere (Limba și literatura română – Limba și literatura engleză) din cadrul Univ. „Transilvania”  din Brașov, absolventă a Liceului de Aviație, „Henry Coandă”, din Bacău.

Profesia: Profesor de Limba și Literatura Română – Limba și Literatura Engleză

Jurnalist și realizator – prezentator al emisiunii „Cu oameni despre oameni” la televiziunea Gyergyo Tv din Gheorgheni (în perioada 2004-2008).  

Organizator și prezentator a diferite evenimente culturale, textier, critic muzical.

Volume de poezii:

• Iubită în albastru, ed. Ecreator, Baia Mare, iunie, 2018 (Colecția Debut)
• Confesiunile iubitei în albastru, ed. Ecreator, Baia Mare, 2019 (Colecția Poesis)
• Fiorii iubitei în albastru, ed. Ecreator, Baia Mare, 2021 (Colecția Poesis).
• Poemele P(i)etrei, ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2023
• Cântec dintr-o oază albastră (coautor, Daniel Luca), ed. Rafet, Râmnicu-Sărat, 2023 (Editat prin obținerea Premiului „Dumitru Pricop”, la Festivalul Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu” – Ediția a XVI-a, 2023)

Volume de critică literară:

       Călător în Țara Cuvântului, ed. eCreator, Baia Mare, 2021 (Colecția Critică)

       În căutarea infinitului eCreator, ed. eCreator, Baia Mare, 2023 (Colecția Critică)

       Contemporani cu veșnicia, ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2024

       Din sufletul cărților, ed. Casa Cărților, Baia Mare, 2024.

Am semnat cronici literare, editoriale, dar și prefața / postfața multor volume de poezii, proză, eseuri, cărți de critică literară.

Redactor în colectivul redacțional al revistei „Plumb”.

Colaborări cu revistele: „Plumb”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”,  „Urmuz”, „Detectiv literar”, „Revista Nouă”, „Spații culturale”, „Dunărea de Jos”, „Cafeneaua literară”, „Expres cultural”, „Litera Nordului”, „Banchetul”, „Boema”, „Helis”, „Teleormanul cultural”, „Vâlcea literară”, „Thymes”, „Contrast cultural”, „Ecoul Hangului”, „Amprentele sufletului”, „Oltart”, „Sintagme literare”, „Freamăt”, „Glasul iubirii”, „Extemporal liric”, „Clepsidra”, „Literatură și artă” (din Chișinău).

Debut literar în revista „Țara Hangului”, jud. Neamț, în anul 1994.

Premii pentru activitatea literară depusă:

• Premiul special pentru Poezie „Nicolae Vălăreanu Sîrbu”, primit din partea revistei „Teleormanul cultural”, Roșiori de Vede, Teleorman, 2021;
• „Premiul pentru promovarea valorilor culturale”, oferit de revista „Teleormanul cultural”, Roșiori de Vede, 2022;
• Mențiunea I la Concursul de Poezie „Romeo și Julieta la Mizil”, 2022;
• Premiul pentru Critică literară pentru anul 2022, oferit de revista „Literatura și Arta”, din Chișinău, Republica Moldova;
• Premiul „Dumitru Pricop” obținut la Festivalul Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu” – Ediția a XVI-a, Râmnicu-Sărat, 2023 – pentru vol. „Cântec dintr-o oază albastră” (coautor, Daniel Luca);
• Premiul pentru Critică literară pentru anul 2023, oferit de revista „Literatura și Arta”, din Chișinău, Republica Moldova;
• Premiul „Gheorghe Chivu” obținut la Ediția Jubileu a Festivalului de Poezie de la Sighetu Marmației, 2023 – pentru volumul „Cântec dintr-o oază albastră” (coautor, Daniel Luca).
• Premiul Special pentru Critică literară oferit în cadrul Festivalului Internațional de Creație „Vrancea Literară”, Focșani, sept. 2024 – pentru volumul „Contemporani cu veșnicia”:
• Premiul special pentru Critică literară „Cristian Livescu” oferit de Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, în cadrul Festivalului „Toamna bacoviană”, noiembrie 2024 – pentru volumul „Contemporani cu veșnicia”.

Apariții în peste 32 de antologii.

Referințe critice despre activitatea și opera literară au scris și publicat, atât în volume cât și în periodice literar-culturale, sau în emisiuni culturale, următorii oameni de cultură: Cristina Ștefan, Florin Dochia, Dumitru Brăneanu, Viorel Dinescu, Emilian Marcu, Daniel Luca, Nicolae Dina, Daniel Mariș, Gabriel Cristian Moraru, Theodor-George Calcan, Daniel Marian, Gabriel Gherbăluță, Dumitru Sîrghie.

Referințe critice:

„Petronela Apopei ne demonstrează cu lirism în volumul Fiorii iubitei în albastru cum se scrie despre iubire, cu iubire, într-o culoare albastră – recte, senină. Sub egida lui Eros, uneori elegiace, alteori cu deschideri primăvăratice, versurile sunt în stiluri diferite: cele cu rimă demonstrează structuri impecabil ritmate, cele în vers alb ne poartă în profunzimi sentimentale performant sugerate. Principiul feminin al iubirii – căci despre el vorbim – în manifestările sale – aici erotice – face parte din categoriile romantice majore – spunea Mircea Eliade în Eseul Insula lui Euthanasius. La doamna Apopei, filolog de formație, întâlnim un romantism scuturat de clișee, inovator, ieșit din banal, ca o trăire superioară: perla din mine cântă poeme albastre.” – Cristina Ștefan – revista PLUMB, ian. 2024

„Erotism, lumină, culoare, muzicalitate, dar mai ales suflet albastru oferă Petronela Apopei în acest volum (în care a cuprins și versuri din binecunoscutele-i poeme: confesiuni și fiori) uzitând multe simboluri (mâna dreaptă, mâna stângă, marea, fluturi etc.) și simboluri cromatice (albastru, galben, roșu), metafore inedite, creând o adevărată oază de originalitate și frumos de suflet, parcă venind să confirme spusele lui Franz Kafka: A fi poet înseamnă a fi puternic în metafore. (…) Câmpul și sfera metaforei fac pe cineva poet.

În peisajul postmodernist arid, steril și plicticos al poeziei care se vrea cu orice preț lirică (după vorba poetului: cuvinte goale ce din coadă au să sune) poezia Petronelei Apopei este o oază de bucurie sufletească, de curgere lirică, de muzicalitate, de înălțare îngerească și albastru divin, ce au darul să înlumine iadul din inimile noastre, atât de încercate de nepotrivirile pe care le trăim.” – Dumitru Brăneanu – Suflet de albastru divin, prefață a volumului de poezie Poemele P(i)etrei

„Se știe de mult că poeta Petronela Apopei beneficiază de o facilitate moștenită, probabil, genetic, dar și ca rezultat al unei educații solide: are ritmul muzical înlăuntrul minții ei, rimează lesne și atent, fără efort, ceea ce îi oferă un acces privilegiat către inima cetitorului, către butoanele secrete care pornesc în oricine emoții și le îmbogățesc generos cu sunete, culori și sensuri. Talentul poetic este aici un adaos sine qua non, precum și cultura lirică, menite să ne conducă pe noi la înalta profunzime a nivelelor secundare de semnificație, strecurate cu abilitate în spatele cuvintelor. Altfel, ar răspunde fără greutate întrebării barthesiene ce text sunt eu?, fiind ea însăși text al unui discurs iremediabil îndrăgostit, în care chiar forma literară poate trezi sentimentele închise în orice obiect. Așa că, dacă pornim de la ideea veche a poetului ca text, nu greșim cu nimic, cuvintele puse în pagină mai departe de către autoare fiind argumente de necombătut.” – Florin Dochia – Erotică și retorică, prefață a volumului de poezie Fiorii iubitei în albastru

„Starea de solaritate, de înmugurire și de rodire îmbracă, ritualic, aproape fiecare poem al său făcând în așa fel ca poezia ei să fie un altceva față de ce scriu poetele zilelor noastre. Lipsită de inhibiții, poezia ei se rostește cu un deget pe buze/ coborând în infern. (…) Cărțile Petronelei Apopei trebuiesc citite cu maximă atenție și în viitor pentru că te îndeamnă la subtile cunoașteri ale lumii gândurilor și trăirilor sale.” – Emilian Marcu – revista Convorbiri literare, ianuarie 2022

„În loc de concluzii… poemele din volumul Poemele P(i)etrei alcătuiesc un tot liric aflat sub semnul magic al Erosului, al Luminii. Poezia este o contorsionare de spirit/ o îmbinare de căi ale binelui,/ o sferă de apă și foc/ este expresia sufletului meu (Poezia)” – Gabriel Gherbăluță – Blues in blue sau Poezia, izvor de purificare – postfață a volumului Poemele P(i)etrei

„Cronicile Petronelei Apopei o conduc spre ceea ce Roland Barthes numea un discours amoureux, asta înseamnă că nu se lasă deloc atrasă de vreo derivă a inactualului, a popasului în preajma gregarului cotidian, ci ocupă cu remarcabilă forță locul afirmării valorii, cu argumentele unei solide viziuni estetice. Ea caută cu acribie și găsește în fiecare operă supusă analizei mijloacele prin care autorii ajung la obținerea emoției inerente mesajului conținut de textul, intertextul și subtextul aflat în dezbatere. Desigur, această abordare presupune și o asceză, o expunere interogativă către Celălalt (Cititorul) a propriei ființe: ce spui despre mine în această imagine pe care judecata mea ți-o oferă? Asta înseamnă că se angajează cu totul în slujba lecturii, încercând a divulga direcții din care să ne apropiem de o operă literară. Este un lucru pentru care merită din plin admirația noastră!” – Florin Dochia – Referințe critice – volumul de critică literară Contemporani cu veșnicia