OBÂRŞIA MIORIŢEI

august 25, 2015 în Evenimente de administrator

casin-bacau-820x300CASIN-Moraru-655x360

OBÂRŞIA MIORIŢEI

În perioada 15- 16 august în comuna Caşin, judeţul Bacău a avut loc o manifestare- eveniment cu totul aparte intitulată Obârşia Mioriţei. Aşa cum se cunoaşte, balada Mioriţa este unul dintre cele mai frumoase poeme din cultura universală. Balada a fost culeasă în prima parte a secolului al XIX-lea de basarabeanul Aleco Russo în trecerea sa pe valea Caşinului şi preluată apoi de Vasile Alecsandri. Astăzi există foarte multe variante care circulă în spaţiul cultural românesc. Totuşi, cercetători etnografici de la Muzeul Satului “Dumitru Gusti” din Bucureşti, reprezentanţi ai Institutului Etnografic Român “Constantin Brăiloiu”, academicieni din R. Moldova, conducerea Asociaţiei Cele Mai Frumoase Sate din România, reprezentanţi ai Muzeului Literaturii Române, scriitori, profesori, autorităţi locale, etc, s-au întâlnit în sala Căminului Cultural din localitate pentru a repune în lumina adevărului evenimentele evocate în baladă. În invitaţia de participare la această manifestare –eveniment se precizează atât de profund: ,,locul unde, folosind temeinicia dascălului, acribia etnologului, dorul românului şi simţirea poetului, să readucem “Mioriţa” la cumpănă de baladă. În prima zi a avut loc, printre altele, o paradă a căruţelor cu coviltir – manifestare unică în ţara noastră, deplasarea în Poiana Zboinea – singurul loc de pe harta geografică a României unde se întîlnesc ţinuturile celor trei personaje din balada populară Mioriţa. Aici s-au întâlnit urmaşi ai bacilor moldovean, vrâncean şi ungurean. În acest loc, în prezenţa multor personalităţi s-a ridicat un monument din lemn în formă de obelisc, sculpat cu scene din baladă, lucrare executată de un meşter popular din Caşin. La manifestarea de a doua zi, din sala Căminului Cultural din Caşin, la “Gâlceava Mioriţei”, s-au întălnit profesori universitari, cercetători etnografi şi muzeografi, scriitori (poeţii Nicolae Dabija, Victor Munteanu, George Vasile Puiu, Dumitru Brăneanu), profesori de limba română din cele trei comunităţi implicate în descriptivul baladei (Soveja, Breţcu, Valea Caşinului), ziarişti , autorităţi locale şi judeţene, deputaţi şi binenţeles urmaşi ai oierilor din Caşin. Manifestarea a fost moderată de inegalabilul Constantin Tudose, sufletul şi inima acestei manifestări de excepţie. Poate cea mai interesasntă a fost aşa zisă gâlceavă între cei trei reprezentanţi a celor trei comunităţi care au adus argumente istorice, economice dar şi legate de tradiţiile locului. Cel mai vocal a fost prof. Macarie Constantin din Soveja care o viaţă a cercetat originile Mioriţei şi a adus multe argumente etnografice legate de prezenţa şi astăzi a baladei în tradiţiile locuitorilor din Soveja cu privire la naştere, botez, nuntă şi înmormântarte. La fel şi prof. Boroş Adrian provenind dintr-o familie veche de oieri din Breţcu. Domnul Tudose a adus argumente legate de toponimele multor puncte din această zonă, dar mai ales cele legate de costumele tradiţionale ale căşunenilor, porţile sculptate şi mai ales multe povestiri legate de transhumanţa care a avut loc multe secole din aceste locuri şi până în buceagul tătărăsc. Cu siguranţă că balada Mioriţei poate fi mult mai veche aşa cum preciza poetul Nicolae Dabija. Ea poate fi legată de cele trei popoare tracice: dacii, geţii şi tracii care practicau oeritul încă din zorii civilizaţiei umane. Important este faptul că la intersecţia celor trei zone etnofolclorice s-a născut balada nemuritoare care ne dă cheia rezistenţei prin secole de bejenie a poporului român( geto- dacic- tracic), a fiinţei sale spirituale unice. Rezervat dar nu condamnat! Smerit dar nu laş!nStăpân pe sine şi pe pământurile sale, pe care nu le-a părăsit niciodată, plătind pentru blândeţea sa un bogat tribut de sânge. Însuşi marele împărat roman Traian s-a întors acasă la obârşii atunci când a venit în Dacia. Protolimba română exista de dinainte romanilor pe aceste pământuri şi posibil şi o formă autentică a Baladei Mioriţei. Probabil că viitorul ne va aduce mai multe argumente în acest sens. Important e ca noi, românii, să ne deschidem şi să scăpăm de conservatorismul care ne sufocă.
Dumitru Brăneanu