Profesorul GHEORGHE NEAGU- aniversare 75

martie 15, 2016 în Evenimente de administrator

GH. NEAGU

Filiala USR Bacău sărbătorește împlinirea vârstei de 75 de ani a profesorului filolog Gheoghe Neagu, personalitate a culturii băcăuane implicată de-a lungul vieții în formarea și promovarea unui lung șir de scriitori. Critic literar de anvergură și erudit, sărbătoritul profesor va fi înconjurat de colegi și scriitori, va avea câteva plcute surprize,  pe 18 martie, la sediul Fil. USR, întru bucuria și emoția celor prezenți. La mulți ani!

 

“Profesorul de Literatură GHEORGHE NEAGU, ardent apărător al valorilor Literaturii și curajos militant pe tărâmul justiției istorice; ca în Decembrie 1989. Liceele băcăuane, colegii din catedre îl știu bine: necruțător cu prostia, departe de duplicitate, curajos pentru dreptatea românească, G. N. a căutat și în cărți, în multele cărți ale lui Eminescu, Iorga, G. Brătianu și alții, temeiurile rezistente ale Școlii și Identității românești. Mândru că a învățat la Universitatea București, că a ascultat în Amfiteatrul „Odobescu” prelegerile unor exponenți ale elitelor românești, n-a îndrăznit încă să înceapă eseul pe care l-a anunțat demult, cu un titlu incendiar, ERA TICĂLOȘILOR… Dar cine știe?… Niciodată nu-i prea târziu…” (Grigore Codrescu)

 

“Promovând un suflu nou în sistemul de predare, a divesificat modalitățile de cunoaștere ale literaturii române și universale, înființând Cenaclul „Coloana Infinitului“ și revista Floarea albastră, în paginile căreia vor semna Ion Rotaru, Gheorghe Platon, Alexandru Piru și îi va debuta pe Ion Tudor Iovian și Carmen Mihalache. Cum în anul al IV-lea de facultate urmase și un curs de teoria și practica presei, în 1969 ocupă un post de corector în redacția revistei Ateneu, timp de un an răspunzând, totodată, de rubrica dedicată școlii și de Poșta redacției, în cadrul căreia l-a descoperit și debutat pe prozatorul Gheorghe Crăciun. Predând, în paralel, limba română la Liceul „Lucrețiu Pătrășcanu“ (actualul, Colegiu Național „Gheorghe Vrănceanu“), în 1970 a optat definitiv pentru învățământ, activând în cadrul catedrei de specialitate la Liceul Nr. 3 (1970-1979, transformat în Liceu de Chimie Industrială), Liceul PTTR (1979-1981, azi, Colegiul Tehnic de Comunicații „N.V. Karpen“), Liceul „George Bacovia“ (1981- 1987, acum, Colegiul Național „Ferdinand I“), Liceul Pedagogic (1987-1989, în prezent, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare“) și Liceul „Vasile Alecsandri“ (1991-1999, Colegiu Național). Mereu în opoziție cu regimul, a dat mult de lucru turnătorilor și securiștilor, care au scris pagini întregi despre stilul său neconformist de predare a limbii române, de cele mai multe ori în afara programei, și despre atitudinea față de oficialități, șicanat în permanență „pentru că vorbea mult și impotriva politicii regimului“. A adus, în schimb, incomensurabile servicii literaturii române, făcând cunoscute elevilor și cărțile puse la index, invitându-și prietenii (Al. Piru, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ion Rotaru, Fănuș Neagu, Mihai Drăgan, Laurențiu Ulici ș.a.) să le vorbească despre valorile actuale ale literaturii, organizând cabinete și manifestări cu rezonanță nu doar zonală. La Liceul Nr. 3, bunăoară, a amenajat un amfiteatru, ce avea pe fundal o adevărată „catapetească a literaturii române“, cu portretele a 22 de scriitori, pictate de Ilie Boca și Letiția Oprișan. La Liceul „Bacovia“ a editat Creanga de aur, în paginile căreia au debutat zeci de tineri, dar a publicat și Laurențiu Ulici, iar exemplele ar putea continua”(Cornel Galben)