– data naşterii: 15.12.1939 

– localitate: Suceava

– anul primirii în USR: 2004

– publicaţii:

Volume de autor: Suceava, ghid turistic; Nicolae Labiş, Album memorial; Eusebiu Camilar în note şi dedicaţii; Mihai Eminescu în context Bucovinean; Lupta cu inerţia la timpul prezent; Ion Luca sau viaţa ca o dramă (Bacău, Editura Corgal Press, 2004); Studii şi materiale de istoria culturii române vechi; Confluenţe providenţiale  pentru Ciprian   Porumbescu ș.a.

– activitate, distincţii, premii  

Născut la 15 decembrie 1939, în satul Bălăneşti, comuna Vultureni (azi: Dealu Morii), judeţul Tecuci (azi: judeţul Bacău)are bacalaureatul la Liceul din Petroşani, în anul l967. (În anul 1965, a absolvit cursurile Şcolii Populare de Artă din Bacău, specialitatea regie teatru.) Licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, secundar Limba Franceză, Universitatea din Bucureşti (1969 -1973), printre profesori numărându-i se: Al. Piru, Dim. Păcurariu, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Romul Munteanu, Ov. S. Crohmălniceanu.  Merite deosebite în organizarea Caselor Memoriale „Nicolae Labiş” (Mălini), „Eusebiu Camilar” (Udeşti), a Muzeului Memorial „Ciprian Porumbescu” (Stupca) a Expoziţiei (permanente), „Ion Luca” (Vatra Dornei); contribuţii la organizarea Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (Suceava).

A prelucrat şi valorificat muzeografic, publicistic şi editorial mai multe fonduri arhivistice, memoriale şi bibliofile: „Nicole Labiş”, „Ion Luca”, „S. Fl. Marian”, „Ciprian şi Iraclie Porumbescu”, „Leca Morariu”, „Petru Comarnescu”, „Eusebiu Camilar”, „Vasile Bumbac”, „Constantin Milici”, colecţia de carte românească veche de la Mănăstirea Dragomirna (judeţul Suceava).

A participat la peste 50 de sesiuni de comunicări ştiinţifice, din care 20 de nivel naţional şi academic.

Volume de autor:

• Suceava, ghid turistic al judeţului – coautor – (Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1979) – debut editorial;
• Nicolae Labiş. Album memorial (editat de revista „Secolul XX”, Bucureşti, 1987: în colaborare cu Gheorghe Tomozei);
• Virtuţi şi virtualităţi poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiş (Suceava, Editura „Bucovina Viitoare, 1998);
• Eusebiu Camilar în note, scrisori şi dedicaţii (Suceava, 1998);
• Mihai Eminescu în context bucovinean (Suceava, 2000), ediţia a doua (cu titlul M. Eminescu în context bucovinean), revizuită şi adăugită, Suceava, Editura Lidana, 2009;
• Lupta cu inerţia la timpul prezent (Timişoara, Editura Augusta, 2001);
• Ion Luca sau viaţa ca o dramă (Bacău, Editura Corgal Press, 2004);
• Triptic eminescian: Suceava, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mănăstirea Putna (Suceava, Editura Lidana, 2005);
• Studii şi materiale de istoria culturii române vechi (Suceava, Editura Lidana, 2006).
• Secvenţe documentare cu Eusebiu Camilar şi Magda Isanos (Suceava, Editura Lidana, 2010);
• Confluenţe providenţiale ( Petru Comarnescu şi Ioan Gh. Vrăneanţu ), Suceava, Editura Lidana 2010

Ediţii:

• Ciprian Porumbescu, Colecţiune de cântece sociale. Ediţie şi postfaţă de Nicolae Cârlan (Suceava, 1990); ediţia a treia, Suceava, Fundaţia Culturală „Leca Morariu”, 2008;
• Mihai Eminescu despre Procesul „Arboroasa”. Selectarea textelor, a ilustraţiei şi cuvânt înainte de Nicolae Cârlan (Suceava, 1993);
• Nicolae Labiş, Trei poeme: Mioriţa, Meşterul , Moartea căprioarei. Ediţie bibliofilă de Nicolae Cârlan, cu o precuvântare – Piatra silvestră – de Gheorghe Tomozei, ilustraţii de Ioana Nistor (Suceava, 1995);
• Mihai Eminescu, La Bucovina. Cuvânt înainte de Dimitrie Vatamaniuc. Selecţie şi ordonarea textelor, notă asupra ediţiei şi postfaţă de Nicolae Cârlan (Suceava, Editura Hurmuzachi, 1996);
• Serbarea Naţională de la Putna, 15/27 august 1871. Documente. Ediţie şi prefaţă de Nicolae Cârlan, postfaţă de Lorin Fortuna (Timişoara, Editura Mirton, 1996);
• Leca Morariu, Drum sfânt înspre libertatea românească (file de jurnal inedite). Ediţie şi cuvânt înainte de Nicolae Cârlan (Suceava, 1998);
• Omagiu lui Ciprian Porumbescu. 1853-1883-2003. Redactor şi coautor Nicolae Cârlan (Suceava, 2003); Ciprian Porumbescu, Corespondenţă. Ediţie, notă editorială şi cronologie de Nicolae Cârlan (Suceava, 2003);
• Nicolae Labiş, Doină întârziată (versuri inedite). Ediţie şi cuvânt înainte de Nicolae Cârlan (Suceava, Editura Lidana, 2005);
• Nicolae Labiş, Moartea căprioarei. Ediţie bibliofilă de Nicolae Cârlan (Suceava, 2005);
• Nicolae Labiş, Dincolo de fruntariile poeziei (proză şi dramaturgie). Ediţie şi cuvânt înainte de Nicolae Cârlan (Suceava, Editura Muşatinii, 2005);
• Petru Comarnescu, Documentar memorialistic. Ediţie şi comentarii de Nicolae Cârlan (Suceava, Editura Lidana, 2005);
• Ion Luca, Salba reginei (teatru religios). Cuvânt înainte de I. P. S. Bartolomeu Valeriu Anania. Ediţie, schiţă biobibliografică. şi postfaţă de Nicolae Cârlan (Bacău, Editura Corgal Press, 2005);
• Mircea Grigoroviţă, Victor Morariu. Ediţie şi cuvânt înainte de Nicolae Cârlan (Suceava, 2005);
• V. Gh. Popa, Nicolae Labiş, folclorist. Ediţie îngrijită de Nicolae Cârlan şi Adrian Cocârţă, cuvânt înainte şi postfaţă de Nicolae Cârlan (Suceava, Editura Lidana, 2006);
• S. Fl. Marian, Istoria literaturii române din Bucovina. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Nicolae Cârlan (Suceava, 2007);
• Petru Drişcu, Prezentul sub lentile. Text stabilit, ediţie şi prefaţă de Nicolae Cârlan (Suceava, 2007);
• Nicolae Labiş, Traduceri. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Nicolae Cârlan (Suceava, 2007);
• Ion Luca, Când ţipă animalul [teatru inedit]. Ediţie îngrijită, prefaţă, notă biobibliografică şi anexe documentare de Nicolae Cârlan (Bucureşti, Editura Floare albastră, 2007);
• Nicolae Labiş, Corespondenţă, ediţie îngrijită şi prefaţă (Coordonate biografice în corespondenţa lui Nicolae Labiş) de Nicolae Cârlan, Suceava, Editura Lidana, 2009.

Despre activitatea literară a lui Nicolae Cârlan au scris: Gheorghe Tomozei, Al. Piru, Alex. Ştefănescu, Ion Beldeanu, N. Georgescu, Theodor Codreanu, Marian Barbu, Simion Bărbulescu, Vlad Sorianu, Petru Ursache, Ilie Dan, Emil Nicolae, Ion Beldeanu, Mircea A. Diaconu, Adrian Voica, George Bădărău, Liviu Papuc, Cornel Galben, Eugen Budău, Ioan Dănilă, Doina Cernica, L. D. Clement, Emil Satco, Rodica Mureşan, Ioan Ieţcu, Adrian Toderiu (Cernăuţi), Ioan Ţicalo, Constantin Blănaru, Ion Popescu-Sireteanu, Ion Ţicalo, Ionel Savitescu ş. a.

”Nicolae Cârlan este un împătimit al izvoarelor. Orice afirmație pe care o face în scriere ori în spunere se bazează strict pe documente autentice, verificate și răsverificate. De aceea răscolește cu febrilitate arhivele, ca nimic să nu-i scape,  polemizează cu prietenii şi cu somitățile,  se înflăcărează în dispute cu caracter justițiar şi, când descoperă o eroare în mersul lucrurilor sau un document doveditor întru apărarea adevărului, le arata curajos şi cuprins de entuziasm spre toate zările”

(Petru Ursache)

”Cu aparatul critic respectiv, cu note detaliate şi exacte, cu acribia cercetătorului care nu oboseşte niciodată, Nicolae Cârlan  oferă și prin cartea Studii și materiale de istoria culturii române vechi o probă că rigoarea fiziologică nu a dispărut chiar de tot astăzi, când lumea din ce în ce mai grăbită ”uită” adesea cât de limpezi i-au fost cândva rădăcinile.

(Emil Nicolae)

Nicolae Cârlan este un tânăr de cincizeci de ani, înalt şi zvelt ca don Quijote. Poartă mereu cu sine o servietă plină cu cărţi. Vizitându-ne la redacţie, a scos din ea ultimul număr al revistei „Manuscriptum”, în care figurează şi semnătura sa, sub prezentarea unui text inedit al lui Nicolae Labiş.
Nu este prima contribuţie documentară a lui Nicolae Cârlan la îmbogăţirea informaţiilor despr viaţa şi opera poetului de la Mălini, însă bucuria i-a rămas neumbrită de blazare, ca la început. Vizitatorul redacţiei noastre lucrează la Muzeul Judeţean Suceava, în cadrul secţiei care are în grijă casele memoriale ale unor personalităţi ale culturii noastre. Şi, după cum se ştie, Suceava, Botoşani, Fălticeni compun acel triunghi de aur din care provin foarte mulţi oameni de seamă ai ţării. Aşezămintele consacrate lui Ciprian Porumbescu la Stupca, lui Nicolae Labiş la Mălini, lui Eusebiu Camilar la Udeşti, sau lui Simeon Florea Marian la Suceava au fost amenajate sau reamenajate şi prin strădania lui Nicolae Cârlan. El este legat sufleteşte de trecutul acestor locuri, unde fiecare bătrân de pe stradă i-a auzit vorbind pe Nicolae Iorga ori Mihail Sadoveanu şi unde fiecare copil poate ajunge cândva celebru, scriindu-şi amintirile din copilărie.
ALEX. ŞTEFĂNESCU

Nicolae Cârlan, un nume mai puţin cunoscut în plan naţional, este un cercetător de prestigiu al grupării literare sucevene, strânse în jurul revistei „Bucovina literară”. În ultimii ani, el s-a remarcat îndeosebi printr-o carte despre Nicolae Labiş. Actualul volum [Mihai Eminescu în context bucovinean] nu este un capriciu editorial prilejuit de Anul Eminescu, ci o lucrare bine articulată în arhitectonica ei, având drept motiv central ceea ce spune titlul. Calitatea cea mai importantă a autorului este adecvarea la obiect, în care documentul primează, demonstraţiile sale dovedind coerenţă şi credibilitate, într-un stil sobru, nu lipsit de tensiune intelectuală, manifestată îndeobşte în accentele polemice care, deşi nu abundă, intră în substanţa unor articole…
THEODOR CODREANU

Monografia cercetătorului şi publicistului literar Nicolae Cârlan, privindu-l pe dramaturgul Ion Luca, [Ion Luca sau viaţa ca o dramă, Bacău, Editura Corgal Press, 2004] excelează prin rigoarea discursului şi diversitatea resurselor de istorie literară (arhive, publicaţii, corespondenţă, mărturii) pe care sagacele autor le pune în valoare cu inteligenţă şi detaşare.[…]
Nicolae Cârlan a realizat o monografie temeinică, pentru unul din scriitorii prea puţin cunoscuţi din aceste locuri [băcăuane]. O lucrare echilibrată, bazată pe o cercetare minuţioasă şi pe un efort intens, în care s-au conjugat sobrietatea muzeografului cu vibraţia omului de litere şi cu spiritul cumpănit al celui care este legat de toposul unde a vieţuit Ion Luca.
GRIGORE CODRESCU