– data naşterii: 09.04.1943

– localitate: Tg.Ocna Bacău

– anul primirii în USR: 1988

– publicaţii:

• Corabia argonauţilor, Iaşi, 1972;

• Titlul la alegere, Iaşi, 1981;

• Ioana din primăvară, Iaşi, 1986;

• Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iaşi, 1989;

• Contemporanii noştri, Iaşi, 2000;

• „… Aşa se scrie istoria!“, Iaşi, 2003.

Ediţii, antologii

• Cerul în apă. Antologie a debu­tanţilor, I-II, prefaţa editorului, Iaşi, 1970-1971;

• Petru Caraman, Pământ şi apă. Contribuţie etnologică la studiul simbolicei eminesciene, prefaţa editorului , Iaşi, 1984;

• Mihai Drăgan, Eminescu tânăr sau „a doua mea fiinţă”, postfaţa editorului, Iaşi, 1999;

• Balada cultă, Iaşi, 2003 (în colaborare).

Corabia argonauţilor (studii şi eseuri literare); Titlu de alegere (versuri); Ioana din primăvară (proză); Poetica eminesciană (studii critice); Contemporanii noştri (interviuri); Aşa se scrie istoria (documente 1944-2002); Modele culturale comparate (eseuri). Jurnalul lui P.H.Lipa (proză;  Ambrozie (incursiuni în cultură şi politică).

– activitate, distincţii, premii:

Gheorghe Drăgan (9 aprilie 1943, Viişoara, judeţul Bacău) este un poet, prozator şi eseist. Este fiul Elenei (născută Stoian) şi al lui Neculai Drăgan, ţărani, şi frate cu Mihai Drăgan. Între anii 1958 şi 1961, este elev al Liceului „Oituz” din Târgu Ocna, urmând apoi cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1961-1966). După ce obţine licenţa în limba şi literatura română, intră în redacţiile revistelor „Iaşul literar” şi „Convor­biri literare” (1966-1969).

Între 1970 şi 1990, este lector la Editura Junimea din Iaşi. Câţiva ani (1990-1992) va fi redactor la Studioul Radio Iaşi. În 1992 şi 1993 editează la Chişinău „Meridianul 28″. Din 1993, se reîntoarce la vechea sa profesi­une de editor, lucrând la Institutul European şi fiind, în acelaşi timp, corespondent la RTV Europa Nova. În 1999, la Univer­sitatea din Iaşi, şi-a luat doctoratul în filologie.

Debutează în „Tribuna”, cu versuri, încă din timpul studiilor liceale (1960), colaborând apoi constant la revistele „Iaşul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Tomis” etc. În 1972, îi apare primul volum, Corabia argonauţilor(eseuri şi articole), urmat de o carte de versuri,Titlul la alegere (1981), şi de o alta de povestiri şi schiţe, Ioana din primăvară (1986). În 1989 tipăreşte primul volum din Poetică eminesciană. Este distins cu Premiul pentru eseu şi critică al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi (1999) şi cu Premiul Festivalului „Mihai Eminescu” (Suceava, 2001).

Poet, prozator, critic şi istoric literar, editor, doctor în filologie, Gheorghe Drăgan, distins cu premii de  prestigiu pentru activitatea sa,  A îngrijit ediţii, prefaţă cărţi, revocând peste o sută cincizeci de rânduri de istorie literară, recenzii ş.a).

„O poezie cu suprafeţe în diverse luciri şi muchii contrastante, în care ironia se conjugă frumos cu melancolia discretă, puseul de nuanţă tragică, cu anume izbucniri bucolice, sentimentalismul specific moldav surdinizat prin mijlocirea uşor vicleană a unor tropi de stil intelectual, iar luminozitatea abstractă, ţinuta aleasă a verbului mânate de o înclinaţie, i-aş zice panescă, spre asocierea stranie şi observarea ciudată, scrie Gheorghe Drăgan”.(Teohar Mihadaş)

„Prozele acide, sarcastice din Jucătorul conţin, la limită, (i)realitatea noastră din a doua jumătate a secolului trecut (…), personajele-blazon ale epocii…Jurnalul lui P.H.Lippa este o frumoasă, romantică, acroşantă poveste de dragoste, un love story de altădată. Având drept principal obiectiv studiul legăturii operei eminesciene cu tradiţia populară şi literară, încadrând universul creaţiei lui Eminescu într-un „flux străvechi de reprezentări simbolice”, în „filoane ale mentalităţii caracteristice ariei indo-europene, cu elementele ei specifice: simbolismul solar, cultul vegetaţiei, paralelismul cosmic-omenesc, reducerea realului la principii opuse în mitologie, religie, etică, folclor”, volumul lui Gheorghe Drăgan Poetica eminesciană, constituie o contribuţie însemnată în ansamblul exegezei contemporane a operei marelui poet.(Ioan Holban)

„Numai memoria salvează ce rămâne de salvat (…) De aceea cartea (… aşa se scrie istoria!) merită citită: pentru autenticul ei, pentru farmecul neostentativ al scrierii, pentru adevărul ei, care, ca orice adevăr, ne primeneşte fiinţa”.   (Monica I.Costea)

+++Colegii din Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România își exprimă regretul la trecerea în eternitate a scriitorului Gheorghe Drăgan. Condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Ziarul Deșteptarea dedică scriitorului un articol de rămas bun: