– data naşterii: 18.04.1954

– localitate: Bacău

– anul primirii în USR: 2008

– publicaţii:

– activitate, distincţii, premii:

Profesorul Gheorghe Iorga (n.18 aprilie 1954) după debutul ca poet (1972) şi o diversă activitate publicistică, s-a ilustrat ca traducător de limbă persană în limba română.

Traduceri: Bufnița oarbă de Sădegh Hedăyat (1996); Teama (antologii de proză scurtă iraniană modernă și contemporană); Călătorii cu limba tăiată (o antologie a poeziei mistice persane); Un arian în umbra moscheii; Omar Kayyam Rubaiate; Aida în oglindă (poezii), de Ahmad Samlu,

A tradus din limba română în limba persană : Nichita Stănescu – 11 elegii; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (o antologie a basmului popular românesc). Autor și coautor de lucrări didactice.Activitate publicistică diversă (prefețe, contribuții de critică și istorie literară, lingvistici ….ș.a)

Volume publicate: „Renaşterea persană”, „Omar Khayyam şi «complexele» mitului european”, „Rândunica din nasul lui Buddha”, „Ispitele textului şi demonii interpretării”.

În anul 2018 publică volumul „Rainer Maria Rilke. Epifanii dintr-o biografie interioară”. Publicații recente: Despre ce vorbește Lucrețiu când vorbește despre plăcere? (2020), Celălalt Valery (2020) și Fernando Pessoa. Textul vieții, imaginarul alterității (2021). Plus o recentă traducere din și despre tulburătoarea Forugh Farrokhzad.

“Rândunica din nasul lui Buddha” nu este o lectura usoară, dimpotrivă, ea cere un susţinut efort intelectual, dar este o carte importantă, care te marchează. Nu se înscrie în trend-ul actual, al volumaşelor de tip light, popularizatoare. Din contră, e un rod al erudiţiei, o construcţie comparatistă de mare amplitudine, densă, plină de rigoare, impresionantă prin forţă şi subtilitate, prin atitudine, pasiunea pentru adevăr, dar şi emoţionantă graţie sensibilităţii cărturăreşti a lui Gheorghe Iorga, a cărui insaţiabilă curiozitate se îndreaptă spre tot ce constituie cultura creatoare de cultură. Dupa splendidele sale traduceri din persană şi după o excepţională lucrare de doctorat, Omar Khayyam şi “complexele” mitului european (publicată în volumul omonim), Gheorghe Iorga, spirit meditativ si melancolic (La chair est triste, hellas! et j’ai lu tous les livres, după cum sună un celebru vers din Mallarmé), dar activ şi energic în fapta creatoare, nu încetează să ne surprinda cu fiecare nouă apariţie editorială, pregătind, cu siguranţă, cititorilor, alte admirabile întâlniri literare. –  ( Carmen Mihalache– Deşteptarea)

„ … Traducerea BUFNIŢEI OARBE este o bijuterie de limba română. Profesorul Ghiorghi Iorga ne – a surprins placut cu un volum de proză scurtă iraniană: TEAMA. O proza moderna.prin modalitaţile de abordare, şi tradiţională prin tematică, amestec de realism şi fantastic, cu virtuţi stilistice impresionante. Cu aceeaşi acribie şi pasiune, profesorul ne ajută să ne facem o imagine clară despre proza din spaţiul iranian modern!”  (Iacob Florea)

„Parcurgerea textelor (rubaiate, panegirice, gazeluri, anecdote, parabole, meditaţii, poeme, etc)  denotă că autorul – traducator cunoaşte evoluţia tehnică a versului persan, de la fraza unor ritmuri obsesive, la stilul indian şi la expresia ideilor abstracte, cu un vocabular lipsit de ambiguitate.” (Ştefan Epure)

„O proză şi poezie de prima mână din literatura persana, literatura cunoscută până acum de cititorul român fragmentar şi insuficent. Pe lângă lupta directă, deloc lesnicioasa cu limba persană, adică fără intermediar german, francez sau englez / –  autorul a avut de străbătut şi de cucerit un spaţiu cultural străvechi, complex, cu o filozofie a existenţei- articulată altfel decât cea ştiută, cu o mitologie neguroasă, o literatură de un rafinament tehnic .. -“ce sparie gandul” de european, obişnuit cu alte coduri. Ghiorghi Iorga crede în ideea că limba persană i-ar fi plăcut şi lui Dumnezeu” (Ion Tudor Iovian)

“Astăzi, când interesul pentru literatura universală este tot mai scăzut, fiind doar apanajul mediilor universitare, doar oameni luminaţi, cu pasiune pentru lectură, continuă să exploreze creaţiile marilor scriitori europeni. Printre ei se află şi prof.dr. Gheorghe Iorga, a cărui formaţie universalistă, cu o plajă culturală solidă a reuşit o privire realistă, sensibilă, fără poleiri inutile în interiorul creaţiei lui Rilke. «Epifanii dintr-o biografie interioră»” este un proiect integralist: biografie, operă, viaţă, receptare, contextualizate în contextul epocii în care a trăit şi a creat «poetul fără ţară», cum îl numeşte pe Rilke Gheorghe Iorga.” ( Marius Manta)