ISACHI PETRE

Petre-Isachi2

– data naşterii: 17.11.1939

– localitate: Bacău

– anul primirii în USR: 2012

– publicaţii:

Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges, Despre mine şi Dalila,  Amanta de proximitateAutoportret în oglindă,  „Zburătoru”, o revistă lovinesciano – optzecistă. Repere istorico – literare, Romanul, încotro? Fals tratat de istoria romanului, Psalmii arghezieni şi problema devenirii creştineVasile Voiculescu, Ultimele sonete … sau cum se elimină Complexul Shakespeare.

– activitate, distincţii, premii:

Profesorul de litere criticul, istoricul literar, eseistul, jurnalistul, prozatorul, Petre Isachi, conduce Revista de literatură “13 PLUS”.

Pregătire profesională:  

*Profesor de limba şi literatura romana la Colegiul Naţional „Gh. Vrânceanu” Bacău; Licenţiat în filologie – sesiunea iulie 1973 (Universitatea Bucureşti, Facultatea de limba şi literatura română, specialitatea: limba română – limba spaniolă); Grade didactice la Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi (Definitivarea – ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 3978 / 1980, începând cu data de 01.09.1980 -; Gradul II(doi) – Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr.8472 / 1987 – Gradul I(întâi) – Ordinul Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei nr.6238 /1992, începând cu 01.09.1992.)

*Certificate operating mechanism for texbook procurement and selection a programe of orientation and Training emis de British Govermment Know how fund in association with the Ministry of Education (1995)

*Profesor colegiu: 1977 – 2005

*Profesor asociat la Fundaţia Academică „Dimitrie Cantemir” – Universitatea Ecologică „Dimitrie Cantemir”, Iaşi (Filiala Bacău: 1993-2000)

*Debut publicistic: – „Informaţia Bucureştiului”( 1971)

*Debut critic: – Ateneu (1990), Convorbiri… (1990)

*Debut editorial: 1994 – Anotimpurile romanului (postfaţă de Eugen Budău)

*Din 1990 – secretar de redacţie şi membru fondator al revistei Convorbiri didactice şi apoi redactor – şef adjunct

*Secretar general de redacţie şi membru fondator al revistei Convorbiri didactice (Limba şi literatura română pentru învăţământul preuniversitar): Septembrie 1990 – iunie 1999 – apariţie trimestrială

* Redactor – şef adjunct, Convorbiri didactice, începând cu 1iunie 1999

* Redactor-şef şi fondator al Revistei de cultură 13 Plus (1 noiembrie 1998)

*Colaborări la alte reviste: Ateneu, Zburătorul, Cartea, Viaţa bacăuoană, Fântâna Blanfuziei, Bucovina literară, Contemporanul, 13 Plus, Vitraliu, Plumb, etc.

* Frecventez cenaclurile literare: Avangarda XXI, „Octavian Voicu”, Cenaclul Uniunii Scriitorilor – Filiala Bacău etc.

     

În prezent: 

*Redactor – şef: Revista de cultură 13 Plus, începând cu 1 noiembrie 1998 ,ajunsă la Anul X, nr. 1-2-3- (101), 2007

* Redactor – şef adjunct: Convorbiri didactice (Limba şi literatura română pentru învăţământul preuniversitar) – ajunsă la Anul XVIII nr. 53 /2007

* Consilier ştiinţific şi lector la Editura Psyhelp începând cu 1. XI. 1998

* Membru al ASPRO,din 2001

* Membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice, din 1978 –Filiala Bacau

Premii (publicistica,stiintifice): 

*Revista „Cartea” – Premiul anului 2002, pentru Publicistică Literară: Petre Isachi, pentru profesionalismul şi dăruirea puse în slujba revistei 13 Plus

*Diplomă de excelenţă (14. XII. 2006) acordat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău şi revista Convorbiri didactice : Se acordă domnului profesor Petre Isachi de la Colegiul „Gheorghe Vrânceanu” din municipiul Bacău, pentru întreaga activitate didactică desfăşurată, pentru cultivarea limbii române, pentru promovarea revistei Convorbiri didactice 

Eseuri , studii şi articole publicate în Convorbiri didactice:  (selectiv)

*Psihologia personajului (I). Psihocritică. Repere teoretice; *Personajul romantic(II); *Personajul clasic (III); *Personajul realist (IV); *Personajul expresionist (V); *Personajul absurd (VI); *Personajul ca „fiinţă de hârtie „(VII); *Imperativul personajului; *Uzurparea personajului; *Categorii estetice. Frumosul (I, II); *Sufletul romantic şi natura; *Motivul mării în lirica simbolistă; *Biblia – o posibilă lectură; *Literatura populară – primul nostru clasicism; * Toposuri mito-poetice sau insula din labirintul poeziei; * Scaunele unicităţii lui Eugen Ionesco; * Categorii estetice. Tragicul; * Creaţia şi jocul . Demnitatea jocului; *Concert din muzică de Bach – Resorturi ale obiectivării; * Ut geometria poesis; * Mahabharata şi Ramayana; * Rebreanu şi epicul pur; * Despre tipologia romanului; * Iliada – sensuri clasice şi moderne; * Conceptul de poezie în viziunea lui T. Maiorescu; * Leonid Dimov, între suprarealism şi baroc; * Simbolismul european – simbolismul românesc; * Elemente simboliste în poezia lui G. Bacovia; * Modul de existenţă al operei lirice. Puncte de vedere; * Poezia postbelică. Geo Dumitrescu, Libertatea de a trage cu puşca; * Geniu pustiu – roman de referinţă; * Războiul clasicului Creangă; * Amintiri din copilărie sau poetica începutului continuu; * Ciocoii vechi şi noi – lectură în cheie modernă; Despre tipurile de lirică din perioada interbelică; * Psihologia personajului. Intelectualul (schiţă pentru un portret).

     

Eseuri critice şi articole publicate în Zburătorul: (selectiv)

*Cont(r)acte à la Picasso; * Auzim o muzică verde ca în misterele orfice; *Superba „lecţie” a poeţilor; * Antimetafizica cărtăresciană în acord wagnerian; * Pulsaţiile poeziei; * Spirit critic şi profesionalism; * Sub domnia cantităţii şi semnele vremurilor; * Poeme cu un sărut deasupra; * Efectul Don Quijote în scriitura soresciană; * Pactul secret al unui contrabandist de cinste; * Între cercei de lună şi brăţări de tăcere; * Generaţia `60: Gheorghe Grigurcu; * Generaţia `70: Cristian Simionescu; * Schimbarea la faţă; * În căutarea textului pierdut sau poezia vis-a-vis de ficţiunea „feministă”; *Generaţia `60: Eugen Simion; * Dan Stanciu – Poezia deconstrucţiei sau Antidotul mediocrităţii; * Poetul „complice cu îndoiala”. 

Studii, eseuri şi articole publicate în 13 Plus: (selectiv)

* Efectul Pygmalion; * Măştile prostiei sau cine împlineşte lucrarea spiritului; * Măria-Sa Cititorul sau cine monitorizează disfuncţiile culturii; * Iluzia referenţială în trilogia SUA; * Posibilitatea unui nou umanism; * Efectele logocraţiei în alchimia romanului postmodernist; * Amfitrion, roman sistemic; * Badea Ion în grădina desfătărilor democratice; * Omul fără însuşiri, o simfonie neterminată; * Glosse la muzeul imaginar al Istoriei; * Epigonismul romanelor plutitoare; * Despre intelectualul dominat de mulţime;

*Bufniţa oarbă sau măştile iubirii, fricii, crimei şi comediei umane; *Supermarket-ul cultural; *Fantoma cititorului în palatul de gheaţă al criticii; *Labirintul sonetului voiculescian; * Nimeni nu este el însuşi; *Meritocraţia; *Complexul lui Nero şi alcoolismul intelectual; *Exilul prin lectură, *Polivalenta contaminare a medelenismului; *Spre o retorică a sfârşitului; *Lectorul în infernul simulacrului generalizat; *Angoasa şi scriitorul religios; *Mitul moralei; *Iehova surprins „într-o închisoare construită din biblii”; *Mitul lui Sisif sau Victoria învinşilor; *Parodia catharsis-ului sau Pristanda suntem noi; * Marin Mincu – Reflexul estetic al poeticianului; * O simptomatologie a absurdului; *Biblioteca Naţională şi tendinţele secolului XXI; *Triada realitate, ficţiune, retorică în Salonul de vară; *Caragiale şi idioţii utili; *Intelectualul bacovian; *Despre actualitatea; *Anton Paniş despre o nouă comedie a destrămării şi a supunerii; *”Box populi, box dei” sau Numai ficţiunea nu minte; * Fatalitatea angoasei; *Amicul X…şi legitimaţia de maghiar; *Motivul Aristotel; *Gheorghe Izbăşescu şi „operele plutitoare”; *11 Septembrie 2001 – incipit-ul unui roman de ficţiune politică; *Lirismul şerpesc; *De la Comedii în fond… la Tragedii în fond; *Retorica oximoronică a generaţiei `80 în viziunea lui Nicolae Leahu, *Morala în democraţia de circumstanţă; *In căutarea cărţii nescrise; *Sub masca scriiturii erotice; *Donquijotism – moromeţianism; *Sfârşitul lumii, un roman esoteric şi gnostic; *Sub umbrela contextului; *Dinu Zarifopol, Naufragiul – Pactul cu orizontul de aşteptare; *Despre profesionalizarea clasei politice; *De la peştera identitară, la identitatea multiplă; *Viorel Savin, Comedii triste; *Feţele fatalităţii; *Viorel Savin, Evanghelia eretică; *Trăim într-o lume a „foştilor”…? *Deculturalizarea şi brandul de ţară; *Sfârşitul autorităţii…? *Un mod maiorescian de a rescrie eminescianismul; * Lea şi urma diferenţială; *Gheorghe Izbăşescu – „un pod peste ape nevăzute”; *Transumanismul VS. Războiul Cărţilor; *Fatalitatea minciunii bavarice; *Sergiu-Matei Lucaci, Muntele virtuţii; *In căutare a coeziunii Istoriei; * Les Cahiers / Notebooks de Tristan Tzara; *Rolul sacendotal al Poeziei; *Aşteptarea albă; *O romancieră născută sub zodia „teiului sfânt”; *Incestuoasa Poezie şi doctrina răsplătirii sau „Domnul a dat: Domnul a luat”; *Mircea Dinutz în virtutea identităţii cu sine; *”Nu exist. Asta-i notoriu” sau înţelepciunea limitelor; * Forţa apocaliptică a Poeziei; * Un poet „alb de duminică”; Poeme „cu linişti rebele”; * Cervantes poate să fie fericit; * Privatizarea mitului orfic – R.I. Olariu, Arta privirii; * Doru Kalmuski si retorica noului roman politic. 

Eseuri, articole şi recenzii publicate în „Ateneu”: (selectiv)

*Audiţii colorate în „alb”; * Interogaţia la Marin Preda; * Glosse la Pasteluri; * Ideea de critică literară în manualele şcolare; * Temă, motiv, idee, * Autori şi cărţi: Mariana Bojan, Ultima noapte a Şeherezadei; Lică Rugină, Dimineţile Evei; Viorel Savin , Lamentaţia fructelor; Stan V. Cristea, Străluminări; Dan Perşa, Vestitorul, Doina Popa, Sfânta tinereţe; * Cioran şi disconfortul gândirii; * Feed – back-ul în receptarea literaturii; * Tristan Tzara. A trăi şi a muri în faţa oglinzii; * Profesionalism şi vocaţie; * Sensul ucroniei eminesciene; * Literatura extraşcolară din perspectiva examenelor; * Despot Vodă, protagonistul dramei cu acelaşi nume; * Fascinaţia metaforei eminesciene; * Aspecte ale romanului sadovenian; * Fantasticul caragialian; * Singurătatea eroilor camilpetrescieni; * Caragiale – Tatăl în Craii… fiului; * Despre fantasticul demonic; * Eminescu sau cum se păzeşte o graniţă; * Plăcerea intelectuală a interpretării; * Ion Pillat sau înstrăinarea poetică * Triunghiul Bacovia – Nietzsche – Kienkegaard * Romanul lui Eliade, o epopee a Eu-lui; 

Eseuri critice publicate în „Cartea”:

* Mihai Drăgan refuzând aservirea criticii (Anul I, nr.2, aprilie 2001)

* Nobleţea poetului Octavian Voicu (Anul III, Nr. 2-3 (24-25), februarie- martie 2003

* Mara Paraschiv, Cu toată dragostea, pentru copii (Anul 3, nr.1(23), ianuarie 2003)  

Studii, eseuri, articole publicate in revista Plumb

* Aurora Barcaru „pe drumul robilor de poezie”

* Paul Zarifopol – o inteligenţă caragealeană

* Lovinescu, un Ianus critic

* Maiorescu. Deontologia polemistului  

Activitate editorială ( lector, prefeţe, postfeţe, consilier ştiinţific):  -selectiv-           

* Mihai Vulpe, un pictor selectat de medii (postfaţă la romanul Ca într-o pânză de El Greco, Editura Psyhelp, 2000)

* Dreptul la nemurire (prefaţă la Eduard Ştraub, Dascălul flacără eternă, Editura Psyhelp, 2000)

* Întâiul vers e dat de zei (postfaţă la Luceafărul de M. Eminescu – ediţie bibliofilă, Editura Psyhelp, 2001)

* Codrin Antonovici răstignit între poesis şi poiein (prefaţă la vol. de debut De nicăieri spre niciunde de Codrin Antonovici, Editura Psyhelp, Bacău, 2000)

* Mihai Eminescu, Poezii: Antume-ars amandi, Editura Psyhelp, 2000, Bacau.(consilier ştiinţific)

* Memorii în metru autobiografic (prefaţă la Mărturii peste timp de Eduard Ştraub, Editura Psyhelp, 2000, Bacau)

* Lea, Atingerea dimineţii / Il tacco del mattino, Editura Psyhelp, Bacău, 2005, (redactor de carte)

* Imaginarul narativ între efectul Eminescu şi efectul Eliade (prefaţă la vol. A şaptea viaţă de Horea Sibişteanu, Editura Psyhelp, Bacău, 2004)

* Un Eu multiplicat (Cuvânt înainte la vol. Ploi cu soare de Elena Bostan, Lia Daria Grigoraş, Editura Psyhelp, Bacău, 2002)

* Poezia- comunicare de sine (prefaţă la vol. Antidotul de Miriam Cihodariu, Editura Psyhelp, Bacău, 2003)

* Miriam Cihodariu, Uite un suflet! , Editura Psyhelp, Bacău, 2003 (redactor carte)

* Dominic Diamant, Mare e grădina Ta, Doamne, proză scurtă – Editura Psyhelp Bacău, 2005 – redactor de carte

* Ioan Botezatu, Moxa, Editura Psyhelp, Bacău, 2007, (redactor carte)

* Dominic Diamant, Donchiada, Editura Psyhelp, Bacău, 2007 (redactor carte)

* Andrei Lucaci, Grigore Gafencu şi unitatea Europei, Editura Psyhelp, Bacău 2007, (redactor carte) 

Volume publicate: 

* Anotimpurile romanului vol. I. 1994, vol. II, 1997 (în colaborare cu Ioan Lazăr)

* Viorel Savin, Pagini alese, 2000

* V. Voiculescu, Ultimele sonete… sau cum se elimină Complexul Shakespeare, 2001

* Psalmii arghezieni şi problema devenirii creştine, 2003

* Romanul, încotro? Fals tratat de istoria romanului, 2006 vol.I

* „Zburătorul”, o revistă lovinesciano – optzecistă, 2007 

Volume în pregătire: 

* Romanul încotro? Vol.II

* Semne critice şi dioptrii didactice

* În căutarea cărţii nescrise 

Referinţe critice (selectiv): 

* Ion Vicoleanu, Câţi discipoli, atâtea complexe dispărute („Cartea”, Anul 3, nr.1(23), ianuarie 2003)

*Carleta Elena Brebu, Devenirea creştină filtrată în oglinzile lirice interbelice. Psalmii arghezieni , … Bc. Psyhelp, 2003,( Ateneu nr.6, iunie 2003, p.4)

* Sergiu Şerban, Anotimpurile romanului sau despre utilitatea demersului critic şi didactic (Ateneu, nr.6, iunie 1994)

* Carleta Elena Brebu, Petre Isachi, un critic literar neliniştit („Cartea”,Anul 3, Nr.1(23), ianuarie 2003)

* Sergiu Şerban, Didactica postmodernismului – postmodernismul didacticii – Anotimpurile romanuluivol.II Ateneu, 34, nr.8, august 1997, p.10

* Emilia Marcu, Petre Isachi, Psalmii arghezieni şi problema devenirii creştine (Convorbiri literare, Februarie 2006)

* Eugen Budău, Petre Isachi, critic literar, eseist, publicist, redactor de gazete literare, editor, profesor de limba şi literatura română – Ateneu /41 – Octombrie 2oo4

* Rodica Mureşan, Criza romanului sau criza receptării (Bucovina literară ,Nr. 2-3 (192-193) – februarie-martie 2007)

* Gh. Iorga, Cum s-a mutat Don Quijote în metaroman (Zburătorul Nr. 1-2-3 / 1995)

* Cornelia Ichim Pompiliu Oglinda şi oglindire în Romanul, încotro? (Ateneu, Anul 44, aprilie 2007, Nr. 4(452)

* Roxana Roşu, Petre Isachi – „Psalmii arghezieni şi problema devenirii creştine” – Orizonturi noi (Seria nouă, Nr.10 (13), Aprilie 2006) 

Inclus în: 

* Eugen Budău, Scriitori băcăuani ,II ,Bacău, Editura Plumb, 2001, p.26

* Eugen Budău, Bacăul literar, Editura UniversitasXXI,2004,pp.526-528 

 

„Fals jurnal literar, micro-tratat de teorie şi critică literară, culegere de aforisme cu tematică legată de creaţie, Amanta de proximitate de Petre Isachi este cartea unui intelectual care gândeşte adânc, a unui scriitor adevărat”. (Adrian Voica)

„Petre Isachi face, probabil, după cum el însuşi este convins, „streaptease metafizic”, dar îl face în spatele unui paravan nu cine ştie ce transparent, cititorul ghicind mai mult că  autorul se dezveleşte învelind şi se Înveleşte dezvelind, cum ar zice Cantemir. Buna credinţă faţă de carte îl determină să caute în cărţi răspunsul la problemele care îl frământă, în loc să le  abordeze nesăbuit, cu propriile puteri. Ai tot timpul impresia că realitatea este obligată să stea la o uşă prevăzută cu un scanner al raţiunii performant, capabil să ofere copii trecute printr-un filtru care-i îndepărtează viruşii. Este evidentă credinţa în puterea intelectului de a supune lumea, chit că acesta pare iremediabil predată în mâna tehnocraţilor interesaţi de partea materială, şi nu speculativă, a existenţei. (Valeria Tăicuţu)

 

„Baza de informatie a domnului Petre Isachi este amplă şi prestigioasă: de la clasici până laCioran, Eliade, Monica Lovinescu (care mărturisea: „trăiam în literatură ca într-o mănăstire”), I.D. Sârbu, Livius Ciocârlie, Dan Puric, Liviu Ioan Stoiciu, Viorel Savin. Drama omului modem se întregeşte cu „mesajele” din operele lui Orwell, Le Clezio, Soljeniţîn, Aitmatov; Orhan Pamuk şi din scrierile  „româneşti” ale Hertei Miiller” (Virgil Nistru Ţigănuş)

“Este o carte de cultură și erudiție borgeziene cărora Petre Isachi le răspunde cu erudiție și cultură românești, este un dialog intercultural, este mândrie culturală românească.
O expunere fericită românească, pentru literatura noastră, pentru arta noastră.
Conchid cu subscrierea la propria încadrare a autorului genului de carte prezentată azi:
„Nu ideea de studiu critic mitofilosofic este vanitatea, veleitatea şi voinţa acestor Convorbiri imaginare cu…, ci un alt tip de Literatură critică: iată ce se vor ele.‖
Și mai cred, la finalul lecturii acestei cărți de excepție, că este o carte deschisă continuării pentru specialiștii filozofi, pentru filologi și elevi, studenți, întru studiu și interpretare, dar și pentru lectorul doritor de o incursiune enciclopedică, de-a gata, fără dicționar!
Este o carte de experiență și erudiție demonstrată noematic.
Ar trebui să facă mai multe valuri…scrise!” (Cristina Ștefan)