Data naşterii: 29. 01. 1954
Localitatea: Băluşeşti – Roman, judeţul Neamţ
Anul primirii în USR: 2007
Cărţi publicate:
Prier –poeme, Premiul de debut în volum al Editurii „Cartea Românească“, 1987 (volum colectiv,
postfaţă, Mircea Ciobanu)
Veşti la marginea acoperişului – poeme, Premiul Editurii „Saeculum” la Concursul Naţional de Poezie
„Lucian Blaga”, Bucureşti, 1993
Locuinţă pentru un strigăt (poeme, 96 p.), Editura Fundaţiei Culturale Cancicov, Bacău, 2004
Dezvăluiri (vol. 1, interviuri, 230 p.), Editura Fundaţei Culturale Cancicov, Bacău, 1998
Dezvăluiri (vol. 2, interviuri, 450 p.), Editura Fundaţiei Culturale Cancicov, Bacău, 2001
Dezvăluiri (vol. 3, interviuri, 472 p.), Editura Fundaţei Culturale Cancicov, Bacău, 2003
Personalităţi contemporane la ora destăinuirilor – vol. 1, interviuri, 482 p., Editura Fundaţiei Culturale
Cancicov, Bacău – 2007
Personalităţi contemporane la ora destăinuirilor – vol. 2, interviuri, 358 p., Editura Fundaţiei Culturale
Cancicov, Bacău – 2012
Rănirea vederii – poeme, antologie, 158 p., Editura Fundaţiei Culturale Cancicov, Bacău, 2010 (Premiul
Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău)
Locuinţă pentru un strigăt (poeme, 80 p., ed. a II – a, rev. şi adăug.), Editura Fundaţiei Culturale
Cancicov, Bacău, 2016
Rănirea vederii – poeme, antologie, 166 p., ed. a II – a, rev. şi adăug.), Editura Fundaţiei Culturale
Cancicov, Bacău, 2016 (Premiul Special al Juriului la Festivalul Naţional de Creaţie „Vrancea Literară”,
Panciu, 2016)
Prizonierul tăcerii – poeme, 120 p., Editura „Junimea“, Iaşi, 2016 (volum cu prezentare şi postfeţe
semnate de Cornel Ungureanu, Adrian Dinu Rachieru, Ioan Es. Pop, Ioan Holban, Theodor Codreanu şi Aurel Pantea)
Guardiano del mulino a vento/ Paznic la moara de vânt, poeme, antologie, 178 p., versione italiana a cura di Geo Vasile, Editura DiFelice Edizioni, Pescara, Martisincoro – Italia
Strigătul memoriei – proză, Editura ,,Tracus Arte”, București, 2022, Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău pentru cartea anului 2022
** D’autres blessures de la nuit, sauf les étoiles,
Alte răni ale nopții, în afară de stele, traducere Simona Modreanu
Ed. ,,I Unicité”, (Saint-Chéron) Paris, 2024
Activitate:
Poet, editor, jurnalist, animator cultural, om de presă de mare anvergură, Victor Munteanu (n, 29 ianuarie 1954, la Băluşeşti), licenţiat în drept, a debutat cu poezie în 1981 în revista „Flacăra”. Scrie şi proză, teatru, editează cărţi, este preşedintele fondator al Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicocv”, director al revistei „Viaţa băcăuană” (organul de presă al Cenaclului literar-artistic „Avangarda XXII”) şi al Editurii Fundaţiei Culturale Cancicov, conduce reviste, organizează festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie, 15 ediţii ale Festivalului-Concurs Naţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII”, 12 ediţii ale Festivalului-Concurs de Creaţie Literară şi Jurnalism pentru Elevi şi Studenţi „Extemporal la viitor”), tabere de creaţie literar-artistică. Este, totodată, iniţiatorul şi organizatorul a 22 de ediţii ale „Crăciunului Scriitorilor”, o manifestare unicat şi de amploare, cu premii şi distincţii anuale.
Membru în diferite jurii naţionale de literatură, a prezidat apariţia unui divers repertoriu de lucrări (literatură, istoria literară, ştiinţă, filosofie, drept ş.a.).
Colaborări:
„Ateneu”, „Luceafărul”, SLAST, „Columna” (Chişinău), „Zburătorul”, „Vitraliu”, „13 Plus”, „Pur şi simplu”, „Cartea”, „Sinteze”, „Steagul roşu”, „Ziua”, „Opinia băcăuană”, „Oglinda literară”, „Evenimentul”, „Deşteptarea”, „Tineretul Moldovei” (Chişinău), „Viaţa băcăuană”, „Argeş”, „Nord literar”, „Porto Franco”, „Apostrof”, „Spaţii culturale”, „Euphorion”, „Cafeneaua literară”, „Caiete Silvane”, „LitArt”, „Revista Nouă”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Scrisul Românesc”, „Dacia literară”, „Vitraliu”, „Sintagme literare”, „Ramuri”, „Gând Românesc”, „Bucovina literară”, „Literatura şi arta”, „România literară”, „Viaţa Românească”, „Vatra veche”, „Luceafărul de dimineață”, „Mişcarea literară”, „Conta”, „Actualitatea literară”, „Hyperion”, TVR1 Bacău, TVR, TV Iaşi, „Alfa” TV, Euro TV, Radio Iaşi, Radio Cultural Bucureşti
Premii, distincții (selectiv):
- Premiul Uniunii Scriitorilor din R.S.R. la Concursul de Creaţie literară „Porni Luceafărul”, Botoşani, 1982
- Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie la Concursul de poezie „Zilele Eminescu, Botoșani, 1982
- Premiul Editurii „Junimea” la Festivalul „Vasile Alecsandri”, Iaşi, 1982
- Premiul revistei „Contemporanul” la Festivalul de Poezie „Panait Cerna”, Tulcea, 1983
- Premiul revistei „Cronica” la Festivalul „Mihail Sadoveanu”, P. Neamţ, 1983
- Premiul Premiul de debut în volum al Editurii „Saeculum”, București, 1992
- Titlul de Cavaler al Culturii „pentru nobila activitate de înflorire şi diseminare a culturii româneşti şi universale prin fondarea şi conducerea publicaţiei Viaţa băcăuană, a cenaclului Avangarda XXII, a concursurilor naţionale de poezie tânără” atribuit de Ordinul „Cavalerii Echităţii”, Bacău, 2006
- Premiul Revistei „Mişcarea literară” pentru Poezie, Bistriţa, noiembrie, 2016
- Premiul Special al Juriului la Galele Jurnalismului Băcăuan, la categoria Interviuri și Curaj Civic, Bacău, 2000
- Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova la Festivalului An atol Codru – poetul și cineastul pentru volumul Prizonierul tăcerii, Chișinău, 2016
- Mențiune specială pentru volumul „Rănirea vederii” la Colocviile „George Coșbuc”, Bistrița, 2016
- Premiul Bibliotecii Municiale „George-Radu Melidon: Cartea de poezie a anului 2016 – „Prizonierul tăceri”, la Gala Premiilor Clepsidrice, ediția a II – a, Roman, 2016
- Titlul de Poet al Iașilor conferit de Primăria Municipiului Iași la Festivalul Internațional „Poezia la Iași”, ediția a II – a, Iași, 2016
- Premiul Special al Juriului pentru volumul „Rănirea vederii” la Festivalul Național de Ceație „Vrancea Literară”, Panciu, 2016
- Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău și Titlu de Scriitor al Anului 2016, Bacău, 2016
- Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și Premiul Festivalului Internațional „Primăvara Europeană a Poeților” pentru volumul „Locuință pentru un strigăt, Chișinău, 2017
- Premiul Revistei „Convorbiri literare” pentru contribuția la promovarea literaturii române prin Festivalul „Avangarda XXII”, Iași, 2017
- Premiul Colocviilor „George Coșbuc” – 2017 pentru volumul „Prizonierul tăcerii” la cea de-a XXXIII – a ediție a Festivalul Național de Poezie, Bistrița, 2017
- Premiul Special al Revistei „Ateneu” pentru volumul „Prizonierul tăceri”, la Zilele Revistei Ateneu, Bacău, 2017
- Strigătul memoriei – proză, Editura ,,Tracus Arte”, București, 2022, Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău pentru cartea anului 2022
Referințe critice (selectiv):
„Un tulburător volum de poezii este Rănirea vederii de Victor Munteanu (…). Perfect aglutinate într-un ansamblu coerent, poemele dau mărturie despre un lirism al interogaţiei, ca mod socratic-întrebător de a trăi, de a exprima, firesc, o uimire perpetuă, fără a primi lămuriri. (…) Metafizică fără ostentaţie, poezia lui Victor Munteanu demonstrează că întrebările esenţiale despre existenţă pot fi puse oriunde, iar centrul lumii poate deveni., de ce nu, satul nemţean Băluşeşti, localitatea natală a autorului, dar şi obârşie cosmică, loc iniţiatic de unde nu lipseşte nicio lecţie fundamentală.” Simona-Grazia DIMA („Ramuri”, nr. 9 (1143) / septembrie, 2011)
„Victor Munteanu este unul dintre liderii culturali importanţi ai ultimelor două decenii, păstrând în scrisul său vibraţia unor imperative necesare, obligatorii azi. Sunt imperative care ţin în echilibru discursul bacovian despre întunecare şi trecere. Despre acel Dincolo al unei geografii literare, pe care Victor Munteanu o regăseşte cu autoritatea celui ce crede în discursul său poetic. Un poet important pentru anul 2016 al literaturii române.” Cornel UNGUREANU (postfaţă la volumul Prizonierul tăcerii, Editura „Junimea”, 2016, Iaşi)
„Ieşind din prizonieratul tăcerii, înfrângându-şi reticenţele, Victor Munteanu ne oferă o carte-eveniment, confirmând, peste ani, acel debut strălucit, premiat de Cartea Românească. Ocolit, inexplicabil, la bursa literară, străin de şablonul generationist (cu atâţia autori interşanjabili), evitând solidarizările flotante sau flexările conjuncturale, Victor Munteanu înstrunează, în urzeala textuală, coarda gravităţii. Neridată, poezia sa sumarizează, dincolo de orice acolade amicale, cu impuls caritabil, un cumul de angoase, vestind întomnarea; firesc, umbra melancoliei se întinde peste acest lirism care îşi reprimă, însă, confesia erotică, adeverindu-i, din plin, harul. Adică „merindea” cu care a pornit, cândva, la drum…”
Adrian Dinu RACHIERU („Convorbiri literare”, nr. 8 (248) din august 2016)
„(…) Bacăul lui Victor Munteanu e, însă, altfel decât cel originar, al lui Bacovia, desigur, dar e diferit şi de „semnele” lui Sergiu Adam sau Ovidiu Genaru; citit în cheia lirismului din Prizonierul tăcerii, Bacăul e „oraşul obosit”, e limita dintr-un poem precum Frig, altfel de „celulă” decât aceea din Plumb: E seară prin Bacăul pustiu,/ vântul mătură bucăţi de hârtie,/ toate băncile goale te ştiu,/ tristeţea pe trotuare te scrie.// Alb şi târziu ţi-e părul, / aşteptarea sapă canale adânci; / în academii a luat foc Adevărul,/ ziua de mâine se zbate în prunci.// Vântul suflă cu numele său,/ toamna s-a dezbrăcat de veşminte./ Tu – mercenar al destinului tău -/ cu sufletul gol de cuvinte.// E seară de oraş obosit,/ luminile în băltoace se zbat./ Orologiul din turn s-a oprit -/ în spatele tău urmele tac. Asemeni Bucureştilor lui Traian T. Coşovei, Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Iaşilor lui Lucian Vasiliu şi Nichita Danilov ori Clujului lui Ion Cocora, Horia Bădescu, Marta Petreu, Bacăul lui Victor Munteanu e o fiinţă vie: străzile unde bate, e adevărat, o „tăcere păgână” sunt străbătute de câteva figuri lirice care deschid lacătele şi trag zăvorul coliviei: omul care bate adevărul în cuie, omul care trece cu timpul după el şi poetul însuşi, care cară hergheliile tristeţii spre Sud, din poeme precum Bocet, În luptă cu trecerea, Doamne, miluieşte!, caută departele unde privirea se hrăneşte „cu ce nu este al ei”: Bacăul lui Victor Munteanu este celulă şi, deopotrivă, spaţiul securizat de unde fiinţa, căzută în genunchi, în rugăciune, poate vedea înălţimile şi zările incendiate de amintirea vârstei de aur a copilăriei.” Ioan HOLBAN („Luceafărul de dimineaţă”, nr. 9 (1075), septembrie, 2016)
„Victor Munteanu scrie poezie pentru a întreţine dinamismul unei alerte continue. Poetul recapitulează adevărurile, suspectîndu-le că poartă în lăuntrul lor un nucleu de inautenticitate. El interoghează miturile, se adresează la modul dramatic semenilor, se ia pe sine drept personaj al unei drame. Finalitatea acestor zbateri interogative e eliminarea inautenticităţii. Tensionate, fară a fi crispate, ba, dimpotrivă, nutrite de un umor reţinut, poemele acestei cărţi probează vivacitatea infatigabilă a unui poet pentru care poezia e stare de veghe continuă. Nu sunt convins cu totul că poezia va salva lumea, dar la sfîrşitul lecturii acestei cărţi, am cîştigat un argument în plus pentru ideea că, dacă nu se ştie sigur că poezia va salva lumea, există poeţi ce fac din viaţa lor un proces de mărturii şi mărturisiri pentru ca această idee să răzbată în conştiinţa tuturor oamenilor. Victor Munteanu e un astfel de poet. O zarişte de severă moralitate se întrevede după lectura acestor poeme.”
Aurel PANTEA (postfaţă la volumul Prizonierul tăcerii, Editura „Junimea”, 2016, Iaşi)
„Solemnitatea poeziei lui Victor Munteanu este naturală, căci vine din interiorul versurilor şi nu poate fi nici înstrăinată de ele, nici contrafăcută. Tulburătorul poem din deschidere dă tonul întregii cărţi, una a întrebărilor dramatice („Nu cumva cămaşa ta, descheiată la piept,/ este cămaşa lui Iuda?”; „Cine este cel ce trece şi se duce şi nu spune nimic?”) şi a răspunsurilor generatoare de noi şi înfiorate întrebări („Fiule, fiule!/ Nu bătând cu pumnul în masă va tresări dreptatea pe care o ai,/ iar slujbaşul nu-ţi va aduce carafa fără voiah stăpânului.”). În „magazia de umbre” a lui Victor Munteanu pâlpâie făpturi fantomatice, identificabile mai degrabă ca voci decât ca trupuri şi chipuri. Sonorităţilor biblice li se adaugă unele ce trimit la poezia lui Konstantinos Kavafis, cel din Aşteptându-i pe barbari: „– Cine este cel ce trece şi se duce şi nu spune nimic?/ – Este fiul celui ce trece şi merge-nainte./ – Şi de ce se bate cu pumnul în piept şi ce vrea de la noi de tot merge şi nu scoate o vorbă?/ – Asta nu vi s-a dat ca să ştiţi./ – Şi de ce îşi smulge cămaşa şi trece ca şi cum n-ar avea nimic de spus şi de împărţit cu nimeni?/ – Trece şi el aşa, ca să meargă încolo./ – Şi noi ce să facem acum, că niciun rău nu i-am făcut şi niciun bine…/ – Faceţi ce ştiţi că trebuie să faceţi./ – Dar tu cine eşti de-ţi permiţi să ne spui ce să facem?/ – Eu sunt fiul celui ce este-ntrebat şi care spune ceea ce/ ştie. Dar voi cine sunteţi de tremuraţi precum varga?/ – Noi suntem nepoţii celui ce se uită prin crăpăturile/ gardului să vadă cine trece pe drum.”
Elegia alimentează mai multe poeme din această carte, dar cel mai bine îi stă lui Victor Munteanu în haina elaborărilor ambigue, de felul celor citate mai sus. Pare că ne aflăm în timpul unui proces în care inculpaţii şi judecătorii fac schimb de locuri tot timpul.”
Ioan Es. POP (postfaţă la volumul Prizonierul tăcerii, Editura „Junimea”, 2016, Iaşi)
„Victor Munteanu (…), personalitate culturală polivalentă (poet, publicist, realizator de publicaţii culturale, editor, iniţiator al unor festivaluri de audienţă naţională şi internaţională), se apropie, mai degrabă, de un ontos al tăcerii de factură eminesciană şi blagiană trecut printr-un Bacovia „mântuit” de drama existenţială a Golgotei.”
Theodor CODREANU (postfaţă la volumul Prizonierul tăcerii, Editura „Junimea”, 2016, Iaşi).