– data naşterii: 30.10.1960

– localitate: Bucureşti

– anul primirii în USR: 2012

– publicaţii: 

Urme pe zăpadă, Ed. Colibri, Bucureşti, 1992; Dincolo de măceşii roşii, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006; Cu privighetoarea pe umăr, Prefaţă de Radu Cârneci, Ed. RawexComs, Bucureşti, 2010; 101 poeme, Ed. Biodova, Bucureşti, 2011; Lumină pentru Manuel, Prefaţă de Radu Cârneci, Ed. RawexComs, Bucureşti, 2011; Cu privighetoarea pe umăr, colecţia „Opera Omnia – Poezie contemporană”, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2012; Semnul Îngerului, Prefaţă de Florentin Popescu, Editura RawexComs, Bucureşti, 2015,  Sfera de cristal, Editura RawexComs, Bucureşti, 2018.

Antologii

Săgetătorul ’78, Bucureşti, 1978, p. 91-96; Satul românesc în poezie, Ed. Albatros, Bucureşti, 1994, p.333; Scriitori teleormăneni în viaţă, Alexandria, 1999, p.181-187; Poezia pădurii, vol.V, Ed.  Orion, Bucureşti, 1999, p. 123-124; Un adaos de veşnicie la veşnicia poetului Nicolae Labiş, Suceava, 2003, p.145; Antologia poeziei româneşti de dragoste, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2004, p. 310-311; Caiete Litere. În căutarea unui topos liric. Antologie de poezie a SST, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2006, p. 131-135; Revista Sud, 10 ani de apariţie – octombrie 1996-octombrie 2006, p.133; Pagini literare.ro/Literary  pages.ro/Pages littéraires.ro, II, Forumul European al Revistelor Literare, ediţia a II-a, 2008-Balcic, Bulgaria, p.172-173; Boema ’33, supliment al revistei „Climate literare”, Bucureşti, 2010, p.17-21; Fântâna cuvintelor / Fontana e fjalëve, Antologie de poezie bilingvă româno-albaneză, traducere de Baky Ymeri, Ed. Albanezul, Bucureşti, 2011, p.97-103; Poeme creştine româneşti, Antologie, Colecţia IDEAL (nr.59), Ed. Biodova, Bucureşti, 2011; Colecţia IDEAL – 2011, Antologie (nr.70), Ed.  Biodova, Bucureşti, 2012; Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg, Antologie de poezie bilingvă română-rusă, Ed.   Bibliotheca, 2012.

– activitate, distincţii, premii

Este licenţiată a Universităţii de Arte Bucureşti, Facultatea de Pictură (2000) şi Doctor în Istorie la Universitatea „Valahia » din Târgovişte (2009), cu Teza „Istoricul constituirii colecţiei de icoane a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti. Metodologia conservării şi restaurării icoanelor pe lemn şi pe sticlă”. Conducător ştiinţific – prof. univ. dr. Ioan Opriş. Este cercetător ştiinţific, expert restaurator pictură tempera, Şef Birou Restaurare Patrimoniu Mobil, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti, atestată ca expert în domeniile: conservarea şi restaurarea bunurilor cultural-artistice – icoane pe lemn şi pe sticlă; bunuri cu semnificaţie artistică – icoane, secolele XVIII-XX. A publicat primele poezii în reviste şcolare şi în Antologia „Săgetătorul ’78” (1978), dar consideră adevăratul debut în revista „Luceafărul”, nr. 6, din 12 februarie 1983, sub girul poetului Cezar Ivănescu. Debut editorial cu volumul de poezii „Urme pe zăpadă”, Ed. Colibri, Bucureşti, 1992. A frecventat cenaclurile „Săgetătorul” (1976-1979), „Relief românesc” (1978-1979), „Numele poetului”, coord. Cezar Ivănescu (1982-1986), „George Bacovia”, preşedinte Florentin Popescu (1986-1989). Secretar de redacţie şi fondatoare alături de scriitorul Florentin Popescu a revistei „Colibri” Bucureşti, redactor la revista „Bucureştiul artistic şi literar. Colaborează la revistele „Luceafărul”, „Contemporanul”, „SLAST”, „Argeş”, „Caligraf”, „Sud”, „Litere”, „Pro Saeculum”, „Oglinda literară”, „Ex Ponto”, „Meandre”. A participat la concursurile naţionale de creaţie literară şi la festivalurile de poezie, unde a obţinut numeroase premii. Este prezentă în câteva antologii de poezie şi colaborează în presa literară. A primit premiile revistelor „Contemporanul” (1983, 1984), „Munca” (1984), „SLAST” (1984), „Argeş” (1986), „Caligraf” (2006). Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (2001) şi al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2006).

Licenţiată în pictură, doctor în istorie, cercetator ştiinţific, Iuliana Paloda Popescu (n.30 octombrie 1960 s-a consacrat cu deosebire scrisului (poeziei) publicând (din 1992) cărţi de eseuri, laureat a numeroase concursuri. Membră şi a Uniunii Artiştilor Plastici din România, poeta desfăşoară şi o bogată activitate publicistică (în prezent face parte din colectivul de redacţie al revistei Bucureştiul literar şi artistic.

referințe critice: 

Ion Alexandru. Stănescu, Dicţionar al oamenilor de cultură, artă şi ştiinţă din judeţul Teleorman, Ed. Calende, 1993, p. 107-108; Ion Alexandru. Stănescu, Scriitori teleor­măneni în viaţă, Antologie, vol. I,  1997, Alexandria, p. 181-187; George Muntean, Excurs istorico-literar, în vol: Ion Alexandru Stănescu, Scriitori teleormăneni în viaţă – Antologie, vol. I, 1997, Alexandria, p. 13-14; Stan V. Cristea, Judeţul Teleorman: Dicţionar biobibliografic, p. 480; Stan V. Cristea, Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor teleormăneni, Alexandria, Ed. Rocriss, 2005, p.329-330; Dumitru Vasile Delceanu, Vocaţia scrisului în Teleorman, Ed. Teleormanul Liber, Asociaţia Culturală „Florian Creţeanu“, 2005, p. 160-161; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, Ed. Semne, Bucureşti, 2009, p. 576; Tudor Opriş, Istoria debutului literar,  p. 234, 246; Mihai Antonescu, Rugă la floarea de măceş, în Memoria punctelor cardinale, Bucureşti, Ed. RORA, 2009, p. 50-51; Florentin Popescu, Poeţi teleormăneni: Florea Burtan, Iuliana Paloda-Popescu, Liviu Nanu, în Eu v-am citit pe toţi!, vol.II, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009, p. 248-251; Florentin Popescu, Poezie feminină (II),  în Eu v-am citit pe toţi!, vol. III, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2011, p. 67-69; Radu Cârneci, în Prefaţă la volumul Iuliana Paloda-Popescu, Cu privighetoarea pe umăr, Bucureşti, Ed. RawexComs, 2010, p. 7-10; Radu Cârneci, în Prefaţă la volumul Iuliana Paloda-Popescu, Lumină pentru Manuel, Bucureşti, Ed. RawexComs, 2011, p. 7-10; Niculae Ionel, Pasărea cu aripi de mătase, în Scriitori târgovişteni, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012, p. 96; Niculae Ionel, Scară la Cer, în Scriitori târgovişteni, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012, p. 195.

«[…] dintre poetele prezente în cenaclul nostru, Daniela Firănescu, Florentina Vişan, Iuliana Paloda reprezintă o anumită linie solară, vitală, scriind poeme verslibriste, iluminate printr-o mare rigoare şi austeritate stilistică, versuri cu accent aforistic, ceea ce în final conferă poemelor magistralitate.»(Cezar Ivănescu) (Cenaclul „Numele poetului“, cronica la şedinţa a XLII-a, în revista Luceafărul, nr.10, 18 mai 1985, p. 6.)

„Poetă a câmpiei, a spaţiului larg, încărcat de foşnete misterioase, Iuliana Paloda îşi relevă sensibilitatea în versuri luminoase şi limpezi, pline de de prospeţime şi îndelung şlefuite: „E toamnă-n poamele astrale/ Prin arbori flăcări rostuind/ rupe-n spaţii ancestrale/ Ecoul sferelor vibrând/ Muşcăm din mere şi ne pare/ Mai dulce aerul pocnind,/ De-atâtea stele căzătoare/ E toamnă-n poamele astrale,/ Prin sânge gustul cenuşiu.” (Florea Burtan)

„… poeme cu îngeri a scris mai întâi Vasile Voiculescu (anunţându-şi parcă, marile sonete de mai târziu), dar şi Blaga, dar şi Daniel Turcea şi, mai ales, Ioan Alexandru Dar şi alţii, înainte de (şi după aceştia), au scris poeme de inspiraţie religioasă, însă Iuliana  Paloda Popescu în bogata-i hărăzite îşi trăieşte tema – idee principală cu  abnegaţie aproape epuizantă. Repetând, fără a se repeta,  ineditele+i stări spirituale, poeta dă sacrului o concreteţe vizuală,  aproape fizică, umanizând relaţiile cu Nevăzutul – Marele Tot – căruia  i se încredinţează emoţionant. Se realizează astfel, o aurie comunicare cu Divinul, timpul topindu-se în Pasărea-de-timp proteguitoare. În acest fel, poezia sa se transformă într-un izvor infinit de iubire blând-tămăduitoare: „Îngerul nopţii venea şi se aşeza/în lumina stelelor şi vedeam/ cum aievea pe câmpul sălbatic/ năvăleau păsări, iar în cântecul lor/macii înfloreau sângele Domnului!”… Admirabil…!(Radu Cârneci)

Cartea „Cu privighetoarea pe umăr” a Iulianei Paloda-Popescu este, indiferent de pagina la care o deschidem o carte a bucuriei de a exista prin Cuvântul Domnului. Girată printr-o prefaţă a lui Radu Cârneci, e o carte a concilierii universale prin credinţă şi prin armonia elementelor fundamentale ale firii. Ea luminează asemeni lacrimilor lui Christ ori a rănilor sale. E surprins în aceste poeme de zile mari miracolul prin care increatul ori paradisul amniotic hălăduieşte cu viaţa şi cu moartea, aceasta din urmă nefiind, la rându-i, decât o perpetuă revenire în foşnetele mării şi-n cântecele păsărilor, un éternel retour prin care şi în care realitatea şi visul, numitul şi nenumitul, strigătul / cântecul şi tăcerea se întrepătrund şi se stimulează reciproc într-o inegalabilă sărbătoare a luminii smerite. Prin asemnea cărţi, întru totul curate şi ziditoare întru frumos şi credinţă atingând nu o dată trăirea şi arderea mistică, tradiţia poeziei religioase româneşti având ca repere nume precum Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Radu Gyr, Valeriu Anania, Daniel Turcea ori Ioan Alexandru e pe un drum şi pe nişte mâini cum nu se poate mai bune. (Ion Roşioru)

«[…] Cu Dincolo de măceşii roşii (Editura Bibliotheca, 2006) d-na Iuliana Paloda-Popescu ne introduce într-un univers liric cu o tradiţie îndelungată la noi: poezia sacră, cultivată în varii forme, încă din anii de început ai creştinismului.

[…] Din multele simboluri ce trimit către Divinitate, într-un fel de rugă continuă, şoptită prin graiul versului, pasărea ni se pare a fi cel mai nimerit pentru comunicarea dintre eul liric şi Dumnezeu. De aceea, el devine reprezentativ pentru întregul volum: „Suflet alb, suflet bun/, strecurându-se-n liniştea noastră/ trece Pasărea prin fereastră.// Inima-i tremură-n trupul firav/ ca un vis, ca o perlă de rouă/ pe chipul bolnav/. Suflet stins, cântec stins/ nici un ochi pe Pământ n-a mai plâns,/ nici un semn nu coboară din Cer,/ nici un zbor peste cuibul stingher!…// Numai sângele Păsării curge/ spre înaltul Potir,/ unde Îngerii-i pun trupul pur/ şi o scaldă în mir!… “ (Trece Pasărea).» (Florentin Popescu) (Poeţi teleormăneni: Florea Burtan, Iuliana Paloda-Popescu, Liviu Nanu, în revista Caligraf, anul VII, nr. 8 (810), august 2007,  p. 3.)