PARASCHIV MARA

data nașterii: 2 ianuarie 1938 

localitate: Bacău

data primirii în USR: 2008

activitate, distincții, premii: 

Membru al S.R.Haiku, Bucureşti, membru al S.R.Haiku, Constanţa, membru al Societăţii Scriitorilor Români Bucureşti, Mara Paraschiv are o activitate cenaclieră intensă, debutând în 1987 când are loc prima apariţie a schiţei ,,Nedumerire” în revista Şcolii Nr.10 “Gânduri tinere“. În 1993 va fi din nou publicată, de data aceasta, în revista Catedra schiţa ,,Nedumerire” împreună cu nuvela ,,Şotronul’’ considerând ca debut această revistă, al cărei director şi redactor şef era L. CHISCOP;

Debutul editorial: volumul de proză pentru copii şi tineret, (schiţe şi nuvele), Speranţe într-un zâmbet, Ed. Plumb, Bacău, 1995

 

publicații: 

1998- apare vol. de nuvele şi schiţe pentru tineret ,,Scrisori pentru Dimitria” din care nuvela Măscăriciul ( Le Buffon) în versiune franceză, traducător Florentina Florin,  a fost menţionată la Concursul H. CR. Andersen, al Associan ,,Les Amis du Livre’’, Franţa, în 2006;

– nuvela a fost dramatizată de actori ai Teatrului Luceafărul, Iaşi, apoi înregistrată de Casa  de discuri Audio Roton,(1997) în colecţia, Poveşti de Moş Crăciun;

– 2002,Vol. de proză (Poveşti), Sepia şi elefantul, distins în 2003, cu Premiul U.S.R. Filiala Bacău, cu prilejul sărbătoririi ,, Galelor Rrevistei Cartea”

Varianta engleză , realizată de Mariana Rotaru a volumului amintit, a stârnit deliciul  copiilor de la Şcoala Eikin, din oraşul Nashville-Tennessee,USA, cu prilejul Festivalului  de Lit. copii, la care am fost invitată în calitate de autor şi rudă apropiată;

– 2003, Romanul, Decembrie ’89 ( eroii de azi şi dintotdeauna), Ed. Plumb, Bacău;

– 2004, Vol. de proză scurtă, Cântecul nesfârşitului, Ed. Corgal Press, Bacău;

– 2005 – Vol de poeme, Alb în fereastră, Ed. Opera Magna, Iaşi; Un grupaj de poeme inserat în Revista Viaţa de de pretutindeni,

– 2006- Vol. între poveste şi basm intitulat ,, Viaţa… o poveste!” a obţinut

 Premiul Naţional Ion Creangă, acordat de USR, Filiala Iaşi, la Concursul Naţional de creaţie literară, Ion Creangă. Proza este înclusă în Antologia, Poveşti de la Bojdeucă VIII, Ed. Timpul, Iaşi 2007;

– 2007- Vol. de poeme- literatură niponă, Duminici la porţi / Dimanches aux portes– Florentina Florin/ Sundays by The Gates – Mariana Munteanu/ , Ed. Opera Magna, Iaşi;

– 2008 – Povestea modernizată ,,Răcuşor şi Brotăcica” şi vol. de fabule modernizate ,,Întâlnire pe o nalbă”, ambele apărute la Ed. Erc Press, Bucureşti;

Ambele volume au primit Diplomă de excelenţă, acordată de Biblioteca Judeţeană C. Sturdza, Bacău;

– 2010- vol. memorialistică ,,Respiraţia trupului”, Ed. Opera Magna, Iaşi, obţine

Premiul I cu medalie, la Concursul Naţional de literatură ,,Visul’’, Orăştie;

– 2012- Romanul Pecinginea, Editura Junimea, Iaşi.

,, Pecinginea’’, un roman de reflecţie asupra unei părţi de istorie. Adevărul faţă în faţă cu minciuna. În contextul,, pecinginii’’, autoarea revelă întinderea comunismului peste satul românesc, într-un mod absurd. Paralizant. Petre Isachi.

– 2015- cartea de poeme în proză,, Povara tăcerii’’- Editura Junimea, Iaşi. ,, O carte de micro-poeme în proză, de tip eseistic, cu pagini pigmentate cu o sumă de reflecţii şi de gânduri lirice, prin care autoarea îşi exprimă, poetico-epic, dar şi metaforic, o sumă de fulguraţii aforistice, cel mai adesea plecând de la realităţi imediate” (Emilian Marcu)

-2017- În luntrea nopţii- apărută la Ed. Artbook Bacău,  cu o Prefaţă de Laura Văceanu , Staful  SRH Constanţa  cuprinde o colecţie de poeme de lirică niponă: haiku, tanka şi (împreună cu D.Radu) poeme tanrenga. Cartea este ilustrată cu câteva imagini ( foto haikuuri) realizate de poeta Virginia Popescu. Volumul de poeme apare trlingv, română-engleză-franceză, având ca traducători: Laura Văceanu, Virginia Popescu, Cecilia Moldovan, Alexandra Flora-Munteanu şi Violeta Vartic. Traducerea în franceză a  îi aparţine  poetei Nicole Pottier-Franţa.

mențiuni critice: 

‘’În contextul  pecingenei’’ autoarea revelă extinderea comunismului peste satul românesc într-un mod absurd şi paralizant.  Efectele în plan uman, pe termen mediu şi lung sunt inimaginabile pentru generaţiile contemporane. Urmând traiectul unor modele incontestabile, asimilate parţial de autoare, precum Creangă, Sadoveanu, V.Voiculescu, A. Soljeniţîn, N. Steinhardt, Marin Preda, Viorel Savin,…Mara Paraschiv identifică evocarea/ povestirea propriei vieţi  (autoficţiunea /autobiografia), cu ‘’memoria’’noastră istorică, dar şi cu destinul celor ce au trăit/ luptat/ trădat/murit în communism. Prin integrarea în compoziţia Textului a unor personaje nefictivizate, autenticitatea nu  poate fi contestată. Farmecul romanului istoriei colectivizării în (co)tangenţă cu Scrierile Hertei Muler, revelă legătura M.P. cu triada clasicităţii absolute a povestitorilor literaturii române’’-Petre Isachi în Prefaţa cărţii.

“Povestea confirmă talentul autoarei care, urmând clasicul procedeu al povestirii în povestire, actualizează simboluri polivalente, sacre şi profane: Dumnezeu, Paradis,Stejar, Soare, Verde, Lumina, Toamna, Izvor, Umbră, Copil, Cer,… şi transmite mesaje eterne. În această , mai curând nuvelă- basm decât povestire, sunt de circulaţie universală: viaţa ca vis,- la vida es sueno– predestinarea, fatalitatea, iubirea, moartea, resurecţia, veşnica întoarcere a vieţii trecând prin moartea temporară, despărţirea, fericirea, frumuseţea apollinică, fugit tempus etc. Originală  -specifică scriitoarei- este tonalitatea elegiacă, poezia existenţei, peisajele paradisiace, implicarea oniricului, multitudinea de semnificaţii intelectuale şi conotaţii sufleteşti, imaginarul mitopoetic, funcţia unor arhetipuri, arta naraţiunii etc. “- Petre Isachi

,,Aproape fiecare poem-eseu, se încheie cu o frază conclusivă, marcat de autoare prin litere aldine, voind să sintetizeze conţinutul poemului, să-l pună în evidenţă şi în valoare, dar să şi atragă atenţia cititorului.’’(Emilian Marcu)