Activitate, distincţii, premii:

Debutează cu versuri (în1970) în ziarul „Crai Nou” , din Suceava. A publicat, apoi, poezie în majoritatea revistelor de profil din ţară: STEAUA, TRIBUNA, CONVORBIRI LITERARE, ATENEU, CRONICA, FAMILIA, ROMANIA LITERARĂ etc., fiind laureat al mai multor festivaluri naționale de literatură. Cu mult timp în urmă i s-a oferit posibilitatea să citească poezie în celebrul cenaclu JUNIMEA, din Iași, la invitația regretatului Daniel Dimitriu, conducătorul ședințelor. Alături i-a stat, pentru ,, echilibrarea” balanței proză-poezie, Dumitru Augustin Doman, care a citit proză.

A fost premiat de către,, Fundația Culturală a Bucovinei “și ,, Societatea Scriitorilor Bucovineni”, pentru volume publicate.

În anul 1996 a inițiat și organizat prima ediție a Festivalului Național de Literatură, MAGDA ISANOS-EUSEBIU  CAMILAR (Cu manifestări specifice la Suceava și Udești) . Președinte juriului: poetul basarabean Grigore Vieru.

Referințe critice:

,, Scuturată de podoabe, fără straie metaforice, fără erupţii, această lirică e atinsă de o uşoară solemnitate: caută protocolul tocmai pentru a nu dezvălui miezul fiinţei; cu tăieturi decise (dar nu impecabile) ea refuză cutele anecdoticului; nu va viola spaţiul intimităţii fiindcă poetul iubeşte contemplarea nu autocontemplarea”.

(Adrian Dinu Rachieru)

Dar, în final, imagistica are un rol important în poezia din acest volum, încercarea de contemplare a lumii şi a lui ca parte a acesteia fiind „relatată” fără ostentaţie şi chiar indiscreţie, cu grijă-aproape cu teama de a nu risipi secvenţa de viaţă asupra căreia se opreşte”
(Andreea Ştefan)

„Mai mult contemplativ delicat şi interiorizat, nefurat de mari viziuni sau atitudini copleşitoare, Liviu Popescu îşi desfăşoară cu graţie şi destul temperament o sensibilitate neulcerată de interogaţii damnate. Solemna poezie a lui Liviu Popescu, solemnă chiar atunci când stenografiază spaţii groteşti, se construieşte pe un ton cald-ironic, discret, mânat aproape de o pudoare anihilantă”.
(Mircea A. Diaconu)

,, Universul lui L. Popescu pare o uriașă clepsidră, care acumulează și pierde căldură și face altceva decât să subțieze viața și s-o strecoare prin orificiul morții”.

(Ioan Țicalo)

Referințe din volumul VIII: PERSONALITĂȚI BUCOVINENE (Emil Satco-Ioan Pînzar) :

,, În1987 publică placheta de versuri ,,         ,, Sintaxa imaginii”, primită favorabil de critică:,, Un poet al contrastelor”(Valeriu Bârgău) ; o poezie,, pendulând cu discreție între melancolie blând-amară și desfășurarea supravegheată, reținută, a unor energii îndelung acumulate…” (Mihail Iordache).

În 1995 L. P. revine în atenția publicului cu,, Exerciții de autoapărare”, pe care Rodica Mureșan o,, vede” ca ,, o culegere de parabole verificate, invadate de real, de cinism ludic și de ironie, toate cuprinse într-o tragedie a alienării ființei umane, a căror morală nu e decât foarte rar univocă, de unde și bogata gamă a interpretărilor posibile”, iar Mircea. Diaconu, ca pe un,, joc al inteligenței”.

Din octombrie 1998 este membru în Uniunea Scriitorilor din România.

Titluri de articole de critică literară, în reviste, la adresa cărţilor publicate:

-REGULILE SINTAXEI, CRONICA, 13 mai 1988;

-SINTAXA IMAGINII,CRAI NOU, 10 IANUARIE 1988;

-CĂRŢI LA EDITURA LITERA, STEAUA,nr.61/1988;

-GEOMETRIA IDEILOR, LUCEAFĂRUL, 17 dec. 1988;

-SINTAXA IMAGINII, PAGINI BUCOVINENE,aprilie 1988;

-SINTAXA IMAGINII,ATENEU, iunie 1989;

-FUNCTIA TERAPEUTICA A RETRAGERII IN SINE,CONVORBIRI LITERARE, 1989;

-CU BUSOLA PRINTRE  RÂNDURI DE LITERE, BUCOVINA LITERARĂ, februarie 1996 ;

-POEŢI LA HELICON- LECŢIA RECAPITULATIVĂ, CONVORBIRI LITERARE, aprilie 1997;

-EXERCŢII DE AUTOAPĂRARE, MINERVA, nr.62-63/1996;

-MELANCOLIILE UNUI IRONIC , CRAI NOU, 10 mai 1997;

-LIVIU POPESCU ŞI GEOMETRIA ILUZIEI, LUCEAFĂRUL, nr.14-10 aprilie 1996.