• Data naşterii: 02.01.1949, Curături-Iași;
• Poet, prozator, publicist;
• Anul primirii în USR: 1998;
• Studii economice postliceale (1972) și universitare (1980);
• În 1967, în revista Licăriri, este debutat de criticul literar Aura Pană;
• A publicat următoarele cărți: Ruperea ritmurilor (1987); Ambigua (1992); Abatorul îngerilor (1998); Cerul pe pământ (1998); Prada din Rai (2000); Jocul de-a Dumnezeu/ Playing God (2002); Duminica din trăsnet (2003); Povestiri din cumania – proză (2004); Ambigua – antologie (2005); Variațiunile Goldberg (2008); Ceremoniile nimicului (2011); Născuți din pânda timpului – dialoguri elective (2012); Fericit cel care înmulțește timpul cu lumina (2013); Portrete din cuvinte – dialoguri elective (2015); Inima lui Stalin – proză (2017); Aer cu spini (2018); Simfonia bizantină (2021).

Colaborează la reviste literare din țară și din străinătate: Convorbiri literare, Cronica, Familia, Luceafărul, Dacia literară, Poesis, Antiteze, Unu, International Notebook of Poetry (USA), Nova Revista, Columna, Acolada, Hyperion, România literară, Scriptor, Bucovina literară, Poezia, Actualitatea literară, Plumb, Ziarul de duminică, Ateneu, Ziua literară, Gradina (Serbia), Conta, Nord literară, Cafeneaua literară, Feed Back etc.

Redactor la revista Poezia (2000-2006), unde a susținut rubrica Catalogul manuscriselor (poșta redacției); redactor șef-adjunct la Marmația literară (2008-2010), redactor la Cronica veche (2014-2015). A apărut în antologii de poezie din țară și din străinătate. Este tradus în limbile franceză, rusă, engleză, italiană, spaniolă, sârbă, slovenă, ucraineană.

• Referințe critice (în volume):

Gheorghe Grigurcu: Poezie română contemporană, Ed. Convorbiri Literare, Iași, 2000;

Emil Iordache: Cărțile de pe masă, Ed. Timpul, Iași, 2000;

Nicolae Busuioc: Scriitori și publiciști ieșeni contemporani (dicționar), Ed. Vasiliana, Iași, 2002;

Constantin Dram: Lumini narative II, Ed. Timpul, Iași, 2005;

Nichita Danilov: Capete de rând, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006;

Marian Popa: Istoria literaturii române de azi pe mâine, Ed. Semne, București, 2009;

Nicolae Busuioc și Fl. Busuioc: Scriitori și publiciști ieșeni contemporani (dicționar), Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Ed. Vasiliana, Iași, 2009;

Constantin Parascan: Istoria Junimii postbelice (1975-1990), Ed. Timpul, Iași, 2011;

Daniel Corbu: Rostirea postmodernă – generația poetică `80 în literatura română, Ed. Princeps Multimedia, Iași, 2014;

Liviu Papuc: Texte și contratexte literare, Ed. TipoMoldova, Iași, 2014;

Ioan Holban: Literatura română de azi – Poezia, ediție adăugită, Ed. TipoMoldova, Iași, 2016;

Gheorghe Grigurcu: Între poeți, Ed. Eikon, București, 2016;

Cristian Livescu: Viața și splendorile Poeziei, în celesta cetate Iași, la începutul temutului mileniu, Ed. Junimea, Iași, 2018;

Acad Mihai Cimpoi, Traian Vasilcău: Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni, Ed. Tipografia Centrală, Chișinău, 2019;

• Referințe critice în periodice (selectiv):

Ioan Holban, Ambigua, în Cronica, nr.9/1992

George Bădărău, Ambigua, în Opinia, nr. 82/1992

Gellu Dorian, Ambigua, în Evenimentul, nr. 50/1992

Aurel Ștefanachi, Pe acest drum al emoției, în Symposion, 1993;

Mircea A. Diaconu, Cerul pe pământ, în Cronica, nr. 8/1998

Daniel Corbu, Vasile Proca – Cerul pe pămînt, în Cronica, nr. 10/1998;

George Bădărău, Tentația negației, Luceafărul, nr. 37/1998;

Nicolae Panaite, Nisipoasa melancolie foșnește, Convorbiri Literare, nr. 5/1998;

Ion Beldeanu, Cum sună clopoțelul dezamăgirii, Bucovina literară, nr. 5-6/1999;

Gheorghe Grigurcu, Înfășurat în mantia damnării, în România literară, nr. 28/1999;

George Vulturescu, Vasile Proca – Cerul pe pămînt, în Poesis, nr. 5/1999;

Simion Bărbulescu, Un altfel de univers liric, Convorbiri Literare, nr. 12/1999

Daniel Corbu, Hai, tîrîie și tu zeul ăsta!, în Luceafărul, nr. 44/1999;

Alexandru Sfârlea, Vasile Proca – Abatorul îngerilor, în Unu, nr. 7/1999;

Sergiu Ailenei, Înger și demon (Vasile Proca – Prada din rai), în Poesis, nr. 5/2001;

Lucian Alecsa, Prada din rai, în Convorbiri Literare, nr. 4/2001;

Sever Trifu, Persistența memoriei, în Convorbiri Literare, nr. 3/2003;

Ana Dobre, Moartea – o realitate contemplată, în Luceafărul, nr. 12/2 aprilie 2003;

George Popescu, O aporetică extatică a nimicului, în Cuvîntul libertății, nr. 4141, 8 iunie 2003;

Gheorghe Grigurcu, Un (post) expresionist, în România literară, nr. 29, 23-29 iul. 2003;

Octavian Soviany, Sărbătorile morții, în Luceafărul, nr. 23/2003;

Victor Știr, Viața ca intertext al morții, în Mișcarea literară, nr. 2-3/2003;

Bogdan-Alexandru Stănescu, Despre moarte și sărbătoare, în Luceafărul, nr. 45/17 dec. 2003;

Ioan Holban, Frigul din inima cuvintelor, în Ziua literară, nr. 71/2003;

Amalia Voicu, Lirică misterotică, în Convorbiri literare, nr. 6/2003;

Dan Bogdan Hanu, Studiu de moarte, în Convorbiri literare, nr. 1/2004;

Lucian Alecsa, Duminica din trăsnet, în Hyperion, nr. 1/2004;

Nichita Danilov, Sub Zodia ambiguității, în Ziua literară, nr. 90, 16 feb. 2004;

Constantin Dram, Povestiri și contrapovestiri, în Cumania, Convorbiri Literare, nr. 4/2005;

Ioan Holban, Trăim în plină fantezie, Dacia literară, nr. 60/2005;

Gheorghe Grigurcu, O poezie mizerabilistă, în România literară, nr. 50/2008;

Ioan Holban, Cine bea lichior de toporași, Bucovina literară, nr. 10-11/2009;

Grigore Codrescu, Vasile Proca și poezia nimicului, în Plumb, nr. 64/iulie 2012;

Nicolae Busuioc, Dialoguri elective, în Cronica veche, nr. 8/2013;

Liviu Papuc, Să mai stăm de vorbă…, Convorbiri literare, nr. 7/2013;

Constantin Dram, Singur întru fericirea înmulțirii timpului cu lumina/sub ochiul lui Dumnezeu, Cronica veche, nr. 9/2014;

Nicolae Crețu, 11-le lui Vasile Proca, în Scriptor, nr. 5-6/2016;

Ioan Holban, Lumina explodează dinspre dealul Țicăului, Bucovina literară, nr. 5-6/2016;

Remus V. Giorgioni, Inima lui Stalin, Actualitatea literară, nr. 83/2018;

Liviu Apetroaie, Deschideți Inima lui Stalin, Bucovina literară, nr. 7/2018;

Mioara Bahna, Printre rănile lumii – Vasile Proca: Aer cu spini, Actualitatea literară, nr. 95/2019;

Maria Bologa, Un trist post-modem, Haleluiah…, Actualitatea literară, nr. 95/2019;

Constantin Dram, Doliul existenței și povestirile lui Vasile Proca, Convorbiri literare, nr. 2/2019;

Zenovia Cârlugea, Simfonia Bizantină, Facebook Tg. Jiu, 31 octombrie 2021;

Daniel Marian, Efemerul, oniricul, sacrul (Vasile Proca: Simfonia bizantină), în Actualitatea literară, nr. 114/2021.

• Premii literare (selectiv):

Premiul Ed. Moldova (1992);

Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași (1998);

Premiul Salonului Internațional de Carte, Oradea (1999);

Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (2000 și 2006);

Premiul Festivalului Național de Poezie “George Coșbuc”, Bistrița-Năsăud (2003);

Diploma revistei Convorbiri literare pentru întreaga activitate literară (2004);

Premiul de poezie al revistei Convorbiri literare (2005);

Marele Premiu pentru poezie la Festivalul româno-canadian “Roland Gasparic”, Iași (2008);

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău (2009);

Premiul de Excelență – Festivalul literar Toamna Bacoviană (2012);

Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău (pentru publicistică literară) (2013);

Diploma de Excelență a Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor (2019).

• Comentarii critice:

Poezia lui Vasile Proca demarează abrupt prin constatarea unei desubstanțieri a realului, într-o notificare a etapelor sale, ceremonioasă, vag ironică. Viziunea sa e de tot întunecată. Nu numai în adâncul realului, ci și în lumea viselor tronează nimicul pe care- l îngurgităm cotidian, măcar ca pe un leac homeopatic. (Gheorghe Grigurcu);

Vasile Proca se dovedește poet în adevăratul înțeles al cuvântului. Lirica lui capătă un fel de „autenticitate de ordin secund” (care nu este însă în mai mică măsură autenticitate) și se cristalizează în poeme adeseori memorabile, dacă nu de-a dreptul superbe. (Octavian Soviany);

Cărțile lui Vasile Proca imaginează o poezie scrisă, împreună, de Claudel și Trakl; profundă, provocatoare, erotică, religioasă. (Ioan Holban);

Avem de-a face cu un poet matur, ce se scrie în poeme aproape mistice, de o „mistică inversată”: iubirea devine la el angoasă, Dumnezeul este Moartea. Poetul este și el Marele Preot al propriei dispariții. (Bogdan-Alexandru Stănescu);

Vasile Proca este un poet de primă linie, e veritabil, profund, cu o marcă personală între vizual și cromatic. (Lucian Vasiliu);

Vasile Proca este unul dintre poeții importanți, l-am descoperit târziu, deși l-am debutat, un poet de reală substanță. A ajuns la ceea ce se cheamă operă poetică. (Cezar Ivănescu);

Dens, rafinat şi elegant, cu bună priză la lirica veacului, Vasile Proca e un poet remarcabil, sub talentul căruia limba poetică nu suferă nici de vulgaritatea la modă pentru unii, şi nici de dizgrațioasele măști postmoderniste ale altora. (Grigore Codrescu);

Vasile Proca este un poet cu o capacitate extraordinară de a gândi lumile și raporturile eului în metafore. (Ana Dobre);

Sub plânsul metalic ce străbate tragic-absurd “aerul cu spini”, Vasile Proca revelă ontologiile solitudinii și ideea ca a atunci când rămânem singuri cu noi înșine, Neființa/Moartea este certitudinea și adevărul Ființei noastre. Mi se pare o realizare estetică remarcabilă (Petre Isachi).