VASILE PROCA

• Data naşterii: 02.01.1949, Curături-Iași;
• Poet, prozator, publicist;
• Studii economice postliceale (1972) și universitare (1980);
• În 1967, în revista Licăriri, este debutat de criticul literar Aura Pană;
• Frecventează Cenaclul literar Junimea din Iași ( 1978-1988).
• În 1992, refuză primirea în Uniunea Scriitorilor din România, refuză să mai publice până în  1998.
• Anul primirii în USR: 1998;
• A publicat următoarele cărți:
• Poezie: Ruperea ritmurilor (Ed. Junimea, Iași, 1987); Ambigua (Ed. Moldova, Iași, 1992); Abatorul îngerilor (Ed. Cogito, Oradea, 1998); Cerul pe pământ (Ed. Timpul, Iași, 1998); Prada din Rai (Ed. Axa, Botoșani, 2000); Jocul de-a Dumnezeu/Playing God (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2002); Duminica din trăsnet (Ed. Cartea Românească, București, 2002); Ambigua – antologie (Ed. Junimea, Iași, 2005); Variațiunile Goldberg (Ed. Princeps Edit, Iași, 2008); Ceremoniile nimicului (Ed. Brumar, Timișoara, 2011); Fericit cel care înmulțește timpul cu lumina (Ed. TipoMoldova, Iași, 2013); Aer cu spini (Ed. Junimea, Iași, 2018); Simfonia bizantină (Ed. Junimea, Iași, 2021); Funeralii pentru ghețari (Ed. Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2022).
• Proză: Povestiri din Cumania (Ed. Timpul, Iași, 2004); Inima lui Stalin (Ed. Opera Magna, Iași, 2017);
• Publicistică literară: Născuți din pânda timpului – dialoguri elective (Ed. Opera Magna, Iași, 2012); Portrete din cuvinte – dialoguri elective (Ed. Junimea, Iași, 2015);
• Colaborează la reviste literare din țară și din străinătate: Convorbiri literare, Cronica, Familia, Luceafărul, Dacia literară, Poesis, Antiteze, Unu, International Notebook of Poetry (USA), Nova Revista, Columna, Acolada, Hyperion, România literară, Scriptor, Bucovina literară, Poezia, Actualitatea literară, Plumb, Ziarul de duminică, Ateneu, Ziua literară, Gradina (Serbia), Conta, Nord literar, Cafeneaua literară, Feed Back, Ex Ponto,  etc.
• Redactor de poezie la revista Poezia (2000-2006), unde a susținut și rubrica Catalogul manuscriselor (poșta redacției, semnând cu pseudonimul Abatele de Cumania); redactor șef-adjunct la Marmația literară (2008-2010), revista Festivalul InternaționaldePoezie de la Sighetu Marmației; redactor la Cronica veche (2014-2015). Începând cu 2024, este redactor la revista Actualitatea literară. A apărut în antologii de poezie din țară și din străinătate. Este tradus în limbile franceză, rusă, engleză, italiană, spaniolă, sârbă, slovenă, ucraineană.

• Referințe critice în volume (selectiv):

Gheorghe Grigurcu: Poezie română contemporană (Vol. I, II), Ed. Convorbiri Literare, Iași, 2000;

Emil Iordache: Cărțile de pe masă, Ed. Timpul, Iași, 2000;

Nicolae Busuioc: Scriitori și publiciști ieșeni contemporani (dicționar), Ed. Vasiliana, Iași, 2002;

Constantin Dram: Lumi narative II, Ed. Timpul, Iași, 2005;

Nichita Danilov: Capete de rând, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006;

Marian Popa: Istoria literaturii române de azi pe mâine, Ed. Semne, București, 2009;

Nicolae Busuioc și Fl. Busuioc: Scriitori și publiciști ieșeni contemporani (dicționar), Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Ed. Vasiliana, Iași, 2009;

Constantin Parascan: Istoria Junimii postbelice (1975-1990), Ed. Timpul, Iași, 2011;

Daniel Corbu: Rostirea postmodernă – generația poetică `80 în literatura română, Ed. Princeps Multimedia, Iași, 2014;

Liviu Papuc: Texte și contratexte literare, Ed. TipoMoldova, Iași, 2014;

Ioan Holban: Literatura română de azi – Poezia, ediție revizuită și adăugită, Ed. TipoMoldova, Iași, 2016;

Gheorghe Grigurcu: Între poeți, Ed. Eikon, București, 2016;

Cristian Livescu: Viața și splendorile Poeziei, în celesta cetate Iași, la începutul temutului mileniu, Ed. Junimea, Iași, 2018;

Acad Mihai Cimpoi, Traian Vasilcău: Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni, Ed. Tipografia Centrală, Chișinău, 2019;

Ioan Holban: Literatura română de azi – Poezia, Proza (ediție revizuită și adăugită) – Ed. Tipo Moldova, Iași – 2022

Cristian Livescu: Un veac de poezie românească – Panoramă antologică și critică – Ed. Tipo Moldova, Iași – 2022

• Referințe critice în periodice (selectiv):

Ioan Holban, Ambigua, în Cronica, nr.9/1992

George Bădărău, Ambigua, în Opinia, nr. 82/1992

Gellu Dorian, Ambigua, în Evenimentul, nr. 50/1992

Aurel Ștefanachi, Pe acest drum al emoției, în Symposion, 1993;

Mircea A. Diaconu, Cerul pe pământ, în Cronica, nr. 8/1998

Daniel Corbu, Vasile Proca – Cerul pe pămînt, în Cronica, nr. 10/1998;

George Bădărău, Tentația negației, Luceafărul, nr. 37/1998;

Nicolae Panaite, Nisipoasa melancolie foșnește, Convorbiri Literare, nr. 5/1998;

Ion Beldeanu, Cum sună clopoțelul dezamăgirii, Bucovina literară, nr. 5-6/1999;

Gheorghe Grigurcu, Înfășurat în mantia damnării, în România literară, nr. 28/1999;

George Vulturescu, Vasile Proca – Cerul pe pămînt, în Poesis, nr. 5/1999;

Simion Bărbulescu, Un altfel de univers liric, Convorbiri Literare, nr. 12/1999

Daniel Corbu, Hai, tîrîie și tu zeul ăsta!, în Luceafărul, nr. 44/1999;

Alexandru Sfârlea, Vasile Proca – Abatorul îngerilor, în Unu, nr. 7/1999;

Sergiu Ailenei, Înger și demon (Vasile Proca – Prada din rai), în Poesis, nr. 5/2001;

Lucian Alecsa, Prada din rai, în Convorbiri Literare, nr. 4/2001;

Sever Trifu, Persistența memoriei, în Convorbiri Literare, nr. 3/2003;

Ana Dobre, Moartea – o realitate contemplată, în Luceafărul, nr. 12/2 aprilie 2003;

George Popescu, O aporetică extatică a nimicului, în Cuvîntul libertății, nr. 4141, 8 iunie 2003;

Gheorghe Grigurcu, Un (post) expresionist, în România literară, nr. 29, 23-29 iul. 2003;

Octavian Soviany, Sărbătorile morții, în Luceafărul, nr. 23/2003;

Victor Știr, Viața ca intertext al morții, în Mișcarea literară, nr. 2-3/2003;

Bogdan-Alexandru Stănescu, Despre moarte și sărbătoare, în Luceafărul, nr. 45/17 dec. 2003;

Ioan Holban, Frigul din inima cuvintelor, în Ziua literară, nr. 71/2003;

Amalia Voicu, Lirică misterotică, în Convorbiri literare, nr. 6/2003;

Dan Bogdan Hanu, Studiu de moarte, în Convorbiri literare, nr. 1/2004;

Lucian Alecsa, Duminica din trăsnet, în Hyperion, nr. 1/2004;

Nichita Danilov, Sub Zodia ambiguității, în Ziua literară, nr. 90, 16 feb. 2004;

Constantin Dram, Povestiri și contrapovestiri, în Cumania, Convorbiri Literare, nr. 4/2005;

Ioan Holban, Trăim în plină fantezie, Dacia literară, nr. 60/2005;

Gheorghe Grigurcu, O poezie mizerabilistă, în România literară, nr. 50/2008;

Ioan Holban, Cine bea lichior de toporași, Bucovina literară, nr. 10-11/2009;

Grigore Codrescu, Vasile Proca și poezia nimicului, în Plumb, nr. 64/iulie 2012;

Nicolae Busuioc, Dialoguri elective, în Cronica veche, nr. 8/2013;

Liviu Papuc, Să mai stăm de vorbă…, Convorbiri literare, nr. 7/2013;

Constantin Dram, Singur întru fericirea înmulțirii timpului cu lumina/sub ochiul lui Dumnezeu, Cronica veche, nr. 9/2014;

Nicolae Crețu, 11-le lui Vasile Proca, în Scriptor, nr. 5-6/2016;

Ioan Holban, Lumina explodează dinspre dealul Țicăului, Bucovina literară, nr. 5-6/2016;

Remus V. Giorgioni, Inima lui Stalin, Actualitatea literară, nr. 83/2018;

Liviu Apetroaie, Deschideți Inima lui Stalin, Bucovina literară, nr. 7/2018;

Mioara Bahna, Printre rănile lumii – Vasile Proca: Aer cu spini, Actualitatea literară, nr. 95/2019;

Maria Bologa, Un trist post-modem, Haleluiah…, Actualitatea literară, nr. 95/2019;

Constantin Dram, Doliul existenței și povestirile lui Vasile Proca, Convorbiri literare, nr. 2/2019;

Zenovia Cârlugea, Simfonia Bizantină, Facebook Tg. Jiu, 31 octombrie 2021;

Daniel Marian, Efemerul, oniricul, sacrul (Vasile Proca: Simfonia bizantină), în Actualitatea literară, nr. 114/2021.

Gheorghe Secheșan,  – Vasile Proca: Funeralii pentru ghețari, Ed. Ateneul Scriitorilor – Actualitatea literară, nr.127/2023

Gheorghe Pârja: Vasile Proca (75). Cuvinte deasupra Cerului, Nord literar, nr. 2, Februarie 2024; Graiul Maramureșului (cotidian independent), nr. 10279, 17 februarie 2024

• Premii literare și diplome (selectiv):

• Premiul Ed. Moldova (1992);
• Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași (1998);
• Premiul Salonului Internațional de Carte, Oradea (1999);
• Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (2000 pentru volum și 2006 pentru antologie);
• Premiul Festivalului Național de Poezie „George Coșbuc”, Bistrița-Năsăud (2003);
• Diploma revistei Convorbiri literare pentru întreaga activitate literară (2004);
• Premiul de poezie al revistei Convorbiri literare (2005);
• Marele Premiu pentru poezie la Festivalul româno-canadian „Roland Gasparic”, Iași (2008);
• Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău (2009);
• Premiul de Excelență – Festivalul literar Toamna Bacoviană și medalia de aur George Bacovia a Primăriei orașului Bacău(2012);
• Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău (pentru publicistică literară) (2013);
• Diploma de Excelență a Primăriei comunei Ciurea (2014);
• Diploma de Excelență a Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor (2019).

• Comentarii critice despre poezie, proză publicistică (selectiv):
• Poezia lui Vasile Proca demarează abrupt prin constatarea unei desubstanțieri a realului, într-o notificare a etapelor sale, ceremonioasă, vag ironică. Viziunea sa e de tot întunecată. Nu numai în adâncul realului, ci și în lumea viselor tronează nimicul pe care- l îngurgităm cotidian, măcar ca pe un leac homeopatic. (Gheorghe Grigurcu);
• Vasile Proca se dovedește poet în adevăratul înțeles al cuvântului. Lirica lui capătă un fel de „autenticitate de ordin secund” (care nu este însă în mai mică măsură autenticitate) și se cristalizează în poeme adeseori memorabile, dacă nu de-a dreptul superbe. (Octavian Soviany);
• Cărțile lui Vasile Proca imaginează o poezie scrisă, împreună, de Claudel și Trakl; profundă, provocatoare, eretică, religioasă. (Ioan Holban);
• Avem de-a face cu un poet matur, ce se scrie în poeme aproape mistice, de o „mistică inversată”: iubirea devine la el angoasă, Dumnezeul este Moartea. Poetul este și el Marele Preot al propriei dispariții. (Bogdan-Alexandru Stănescu);
• Vasile Proca este un poet de primă linie, e veritabil, profund, cu o marcă personală între vizual și cromatic. (Lucian Vasiliu);
• Vasile Proca este unul dintre poeții importanți, l-am descoperit târziu, deși l-am debutat, un poet de reală substanță. A ajuns la ceea ce se cheamă operă poetică. (Cezar Ivănescu);

• Dens, rafinat şi elegant, cu bună priză la lirica veacului, Vasile Proca e un poet remarcabil, sub talentul căruia limba poetică nu suferă nici de vulgaritatea la modă pentru unii, şi nici de dizgrațioasele măști postmoderniste ale altora. (Grigore Codrescu);
• Vasile Proca este un poet cu o capacitate extraordinară de a gândi lumile și raporturile eului în metafore. (Ana Dobre);
• Sub plânsul metalic ce străbate tragic-absurdul „aer cu spini”, Vasile Proca revelă ontologiile solitudinii și ideea că atunci când rămânem singuri cu noi înșine, Neființa/Moartea este certitudinea și adevărul Ființei noastre. Mi se pare o realizare estetică remarcabilă (Petre Isachi);
• Dumnezeu este prezent de la bun început în poezia lui Vasile Proca, reprezentând esența absolută.[…] E o poezie gravă, cu accente mistice a cărei miză este transmiterea sentimentului religios în poezia cea mai pură[…] Este o poezie adevărată, care își simte rostul și suferă pentru necredința omenirii, mai gravă, chiar, decât moartea.(Gheorghe Secheșan);
• Vasile Proca inventează o lume – lumea sa, în font – și îi dă nume(cum, altă dată, făceau Eugen Uricaru cu Vladia, Ștefan Bănulescu, cu Metopolis ori Tudor Dumitru cu Imperiul său; […]totul este posibil și verosimil în Cumania burlescă și urmuziană a lui Vasile Proca; […] Povestiri din Cumania  promit un prozator cel puțin la fel de interesant și original pe cât este poetul Vasile Proca. (Ioan Holban);
• Cartea lui Vasile Proca (Inima lui Stalin) e gândită ca o provocare și ca o construcție responsabilă, în același timp, capabilă să participe la procesul de semnificare. În texte concentrate, e găsit loc pentru o desfășurare aparent clasică: întâlnim 16 capitole sublimate, cu titluri și conținuturi de efect […] Pot fi numite și scene imaginile burlești, absurde, histrionice, tragice, ilare adunate de secțiunile acestui volum. […] Lumea e un teatru absurd, iar scriitorul singurul care mai poate face ordine. Dar totul se pierde sau renaște în imaginile unui caleidoscop unicat. Caleidoscopul lui Vasile Proca. (Constantin Dram)
• Excepționalul volum Născuți din pânda timpului este în fond o experiență dialogală despre „singurătatea absolută”, care obligă cititorul să înmărmurească în fața limbii poetice, dar să și încerce a ieși dintre convulsiile timpului presărat cu suferințe. […]
• Lectura acestor extrem de interesante dialoguri ne energizează cultural, este ca o amprentă psiho-intelectuală profundă și necesară. (Nicolae Busuioc)
• Poetul este un vizionar baroc și topografia lumii lui se răsfrânge în meditații lirice cu hlamidă personală. Lucrurile bine alcătuite, noutățile atrag atenția și în Poezie. (Gheorghe Pârja)