Născută în anul 1952 martie 14, Răchitoasa, Bacău.

Membru titular Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bacău (din nov. 2020).

ACTIVITATE LITERARĂ

Debut:- în revista Liceului Ghe. Roșca Codreanu “Debuturi şi tradiții” 1970./

editorial în 2008 “De la poezie la rugăciune” Editura Sfera Bârlad.
Cărți publicate:

– 2008 “De la poezie la rugăciune” Editura Sfera Bârlad;

 * reeditată și adăugită în 2010-poezie religioasă;
-2009″Daruri”- editura Cronedit  Iași – poezie religioasă;
-2011 “Raiul în care am fost”-editura Sfera Bârlad-proză scurtă – povestiri;
-2011 “Izvorul îndepartat”-editura Pim Iași-povestiri cu tâlc în versuri;
-2012 “Bietul om sub vremi”-editura Pim Iași-roman memorialistic;
-2013 “De Florii in Țara lui Iisus”-editura Sfera Bârlad-jurnal de călătorie;

-2014 “Când nu Te iubeam”- edit Pim Iași  – antologie de autor – poezie religioasă;

-2015 “Ochiul curat”- Editura Pim Iași – poezie, (grafică Mihai Catrună);

-2016 “Pâinea lui Bragi”- Edituara Paralela 45 – Pitești (colecția Qpoem nr. 19), poezie;

-2017 “Lumina din cuvinte” –Editura CorgalPress- Bacău- note de lectură, articole;

-2018 coordonatorul publicației “Ionuț Bucșă – Fără prihană”; Tipărită la Pim Iași;

-2018 „Timpul ce îmbătrânește în mine” –Editura Grinta – Cluj Napoca;

-2020 “Zbor cu aripi de lut” – Editura “Rocart” București;

-2021”Sentimente sub formă de acatist”- Editura PapiruSmedia –Roman.

Publicistică:

– August 2009-august 2012 –senior editor pe creștin orthodox.ro;

–   Redactor al revistei trimestriale Parohiale “Potirul Poganei” (din 2018 – 2020);

–  Inițiator și redactor al publicației “Foaie de Cenaclu” a Cenaclului “Mihai Eminescu” Bârlad (2018-2021);

–    Colaborator extern ocazional al Ziarului “Lumina” al Patriarhiei Române (din 2018- );

– Administrează pagina de facebook  Dorina Stoica autor precum si blogul http://dorinastoica.blogspot.ro/.

Prezentă  în peste 40 antologii de poezie si proză contemporană (unele bilingve) și cărți tematice cu poezie, proză, eseuri și articole. A scris prefață  pentru cărți de poezie și proză (Camelia Cristea, Corina Zupcău, Dorina Vârlan, Ioan Pocovnicu, Emilia Amariei). Are poezii traduse în limbile engleză, franceză și italiană încluse în antologii bilingve. Câteva poezii (cu predilecție religioase)  au fost puse pe muzică.

Publică în reviste: poezie, proză, eseuri, articole în multe reviste de spiritualite si literare tipărite, on-line iar la unele este colaborator extern. Amintim: “Poezia” de la Iași, „Convorbiri literare”, „Literatura de azi”, “Fereastra”, „Hyperion”, „Ziarul Lumina și Lumina Literară și artistică” al Patriarhiei Române „Revista Argeș”, “Vatra Veche”, „Plumb”, „Leviathan”, “Boema”,„Academia Bârlădeană”, „Misceleana”, „Păstorul Tutovei”,  „Urmuz”, „Viața Românească” „Spații culturale”, „Tecuciul literar și artistic”, „Oglinda literară”, „Așii României”, „Dacia Eternă”, „Baaadul literar”, “Orizontul bucuriei”, “Cuvântul adevarului-Canada“, “Cetatea lui Bucur “, “Cadran Cultural”, “Meridianul Cultural Românesc”, “Rotonda Valahă”, „Sintagme literare” „Dacia eternă”,  „Constelații diamantine”, „Medilionum”, „Apllon”, „Apollon junior”, „Arheu”, „Zeit”, „Regatul cuvântului”, ”Cafeneaua Băniei”, ”Nomen Artis” „Confluențe literare”, „eCreator” și „Prietenii literare”, „Dor de Dor”, „Bucureștiul literar și artistic”, „Viața noastră”, „Potirul Poganei” și altele. Publică poezie religioasă și articole în reviste on-line din țară și diasporă, pe pagini de facebook și pe bloguri.

Ecouri critice:

Despre cărțile sale au scris: Ioan Holban, Alexandru Cistelecan, Imedia Chinția, Cornel Galben, Eugenia Țarălungă, Angela Nache Mamier, Marius Chelaru., Emilian Marcu, Adrian Alui Gheorghe, Cristian Livescu,  Constantin Lupeanu,   Petruș Andrei, Simion Bogdănescu, Gruia Novac, Ioan Vasiu, Livia Ciupercă,  Mihaela Oancea, Cezarina Adamescu, Cristina Ștefan, Mariana Gurza, Florin Grigoriu, George Călin, Marian Constandache, pr. Vasile Lăiu și pr.arhim. Ciprian Grădinaru, Vasile Ruști, Clapa Gheorghe, Roxana Galan, Lucian Zev Herscovici, Chiriac  Samoila și alții.

Mai este membră și în asociații și societăți culturale precum: “Academia Bârladeană”(din 2013), Societatea Culturală Apollon (din 2019).

A activat și activează în cenaclurile: „Qpoem”( 2015-)- a poetului și editorului Călin Vlase, Cenaclul la distanță a scriitorului Ion N. Oprea, Cenaclul Mihai Eminescu și Cenaclul Alexandru Vlahuță din Bârlad. A făcut parte din Cenaclul Lira21 a poetei Cristina Ștefan, Cercul poeților de la Cluj.

Premii:

*Premiul I – povestiri pentru copii “Confluențe lirice” 2012;

*Premiul I proza scurtă” Ars poetica” 2014;

*Premiul I (2012, 2013, 2014), la concursul international “Invingator prin arta” al Asociatiei Cultural Științifice Vasile Pogor Iasi (poezie religioasa si proza scurtă);

*Premiul revistei „Vatra veche” (Târgu Mureș) la concursul de poezie religioasă „Credo” 2015;

* 2016 Marele premiu la Festivalul concurs de poezie religioasa Credo al Direcției pentru Cultură Mureș;

*Premiul Radio Vocativ  la concursul “Konkul”  (Literaturitate 2016);

* Premiul pentru poezie de dragoste (Gala poeziei de dragoste) – Editura Art Creativ 2018;

* 2019 – este printre primii zece nominalizați ca finaliști ai Concorso di Poesia – Premio Angelo La Vecchia (desfășurat în 2018);

* Premiul III – pentru poezie la concursul Grigore Vieru – “Sunt iarbă mai simplu nu pot fi” 2019;

* Premiul III pentru cartea “Bietul om sub vremi”( 2012 edit Pim)  la Concursul “Sfântul Grai românesc” – Onești 2019;

* Premiul special al Juriului pentru “Foaia de Cenaclu” a Cenaclului Mihai Eminescu (la același concurs);

* Premiul III – poezie la Festivalul concurs “Vrancea literară”(2019) –pentru cartea “Timpul ce îmbătrânește în mine” Editura Grinta 2018;

*Premiul I poezie – Festivalul Internațional de Creație Literară “Vis de toamnă” a Societății Culturale Apollon(2019);

* 2020 Printre finaliștii Concursului Naţional de traducere a Poeziei contemporane „Lidia Vianu Translates”, 2020;

* 2021 Premiul I la Concursul “Traian Dorz” secțiunea proză religioasă.

Diplome:

*Diplome de Excelenta din partea Primariei Municipiului Bârlad, a Bibliotecii Stroe. S Belloescu (2014) si a CARP-ului Bârlad (2013) pentru contributia la îmbogățirea tezaurului cultural și pentru efortul depus în idealul de a descoperi  frumosul și a-l împărtăși semenilor;

* Diplomă de participare la prima ediție a Festivalului qPoem Piatra Neamț 2016;

* Diplomă de Excelență din partea ASCIOR pentru merite deosebite – 2018;

* Diplomă de binecuvântare “Pelerin al Luminii” din partea Preafericitului Patriarh Daniel cu ocazia participarii la sfințiriea Catedralei Naționale – 25 noiembrie 2018;

*Diplomă din partea Asociației Femeilor Întreprinzătoare – Bârlad  2019:

*Diplomă de onoare din partea Centrului Internațional Eminescu feb. 2020;

*Diplomă de Excelență din partea Primăriei a Consiliului Local Bârlad și a Bibliotecii Stroe. S Belloescu, martie 2021.

Alte activități:

– A prezentat mai multe cărți ale unor autori cu predilecție debutanți în Bârlad, Tecuci și în Iași;

– Pe parcursul anilor 2013, 2014 și 2015, 2016, 2017, 2019 este invitată la activități de prezentare de carte, lectură pentru elevi la școli din Bârlad și din comune limitrofe;

– In martie 2016 lansează antologia de autor – poezie religioasă “Când nu Te iubeam” (ed. Pim 2015)  și volumul de versuri “Ochiul curat” ( ed. Pim 2016) la Târgul de carte “Libris” Iași;

– În iunie 2016 participă la primul “Festival qPOEM” la Piatra Neamț;

– În noiembrie 2017 este învitată la Târgul de carte Gaudeamus, pentru lansarea carții de poezie “Pâinea lui Bragi”, din seria a doua a colecție qPOEM a Editurii Paralela 45;

-În oct (12, 13, 14), 2017 participă la “Colocviul de poezie creștină” și recital poetic la Mănăstirea Cernica, activitate  organizată de “Ziarul Lumina” și Patriarhia Română;

-În noiembrie 2018 (24,25,26) printre câștigătorii concursului “Pelerinii Luminii – 100 pentru Catedrala Națională” și participă la sfințirea acesteia în ziua de 25 noiembrie;

-Ianuarie 2021, în cadrul proiectului “La pas pe meleaguri vasluiene al  Bibliotecii Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui ce s-a derulat cu prilejul Zilei Culturii Naționale a fost printre contemporanii vasluieni prezentați ca având o contribuție importantă în cultura vasluiană. 

“Multe dintre poeziile sale au devenit folclor religios, cea mai cunoscută poezie fiind “Îți mulțumesc, Doamne”, atribuită eronat Părintelui Arsenie Boca și inclusă fără acceptul ei în tot felul de volume aducătoare de venit”. (Cornel Galben – “Dicționar personalități băcăoane” vol 8 / pag 251.)

În dicționare:

“Interviuri cu scriitori români contemporani” vol. 2 – Gheorghe A. Stroia- Editura Armonii culturale -2018;

“Personalități băcăoane” vol. 8  -Cornel Galben – Editura Corgal Press 2020;

“Scriitori băcăoani” vol. 2- Cornela Galben – Editura Corgal Press 2021;

“Taina scrisului” vol. 3 – George Roca (Australia) –Editura Scripta Manent. 2022.

Studii și activitate profesională

-Liceul Gheorghe Roșca Codreanu Bârlad (1967-1971);

-Postliceeală automatizări –București (1972-1974)

-Cursuri de specializare PC- redactare, editare, culegere date – București (1990-1992);

-A lucrat în industria de automatizări (Fepa-Bârlad), funcționar public (primar), profesor suplinitor (informatică), tehnoredator, operator PC(culegător date), intreprinzător.

Din cronici:

„Poezia mea este o creatură ce umblă aiurea prin casă,/ prin pod, prin beci./ Se ţine scai de mine ca o umbră,/ o umbră a umbrelor/ ce umbreşte toate umbrele/ umbrelor” – Poezia ca o umbră), dovedeşte, o dată mai mult, faptul că paradigma poetică a generaţiei ‘80 e încă foarte activă, vie, un model productiv al liricii noastre de azi. Dorina Stoica e un poet împlinit, deplin.”

(Ioan Holban-“Ruina prezentului și puterea rugăciunii”- Convorbiri literare  nr. 10 oct. 2020)

*

 “Dorina Stoica nu doar că și-a propus și și-a asumat o ruptură față de scrisul anterior, unul de smerenii și iluminări traduse delicat și prețios, dar și-a tematizat aceasta ruptură,  și de ton și de stil,  în Pâinea lui Bragi. Convertirea la laicismul de tip facebook e, de fapt, o apropiere subită de formulele narative și denotative ale poeziei de azi și, totodată, o apropiere de realitatea brută. Jucându-se cu dependența FB, Dorina devine o moralista cu vervă satirică, pătimind pe linia invizibilă dintre (auto)ironie, umor și sarcasm. O malițiozitate descriptivă scoate în vervă scenele de cotidian social, iar inventarul de real se transformă în frenezie contemplativă; nu mai puțin, firește, într-un denunț moralist. Prima jumătate a cărții  se complace într-o ludică de caustice, dar inima Dorinei rămâne atașată (acum mai discret textual, dar mai eficient liric) de credință. E ceea ce demonstrează partea a doua, mult mai bine decât o făceau poemele de reverență de dinainte.” (Al. Cistelecan- Din prefața la cartea “Pâinea lui Bragi”- Editura Paralela 45 – proiectul Qpoem, 2016.)

*

„ Fire sensibilă și romantică, poeta Dorina Stoica își impune rigori care țin de religia creștină neinterpretată, netrecută prin filtrul filosofiei universale al civilizației și cuceririlor moderne, ci primită așa cum este ea propovăduită de Sfinții Părinți. Mai ales ultimele poeme se înscriu pe linia religioasa, vezi poemul „Stele cu orice preț”, „Îngerul păzitor”, „Dacă aripile-mi sunt frânte”,  iar „Te caut” se înscrie drept unul dintre cele mai reușite poeme creștine din literatura română.

 (Constantin Lupeanu cronică la “Daruri” – Editura Cronica Iași 2009 – „Stele cu orice preț” publicată în Revista “Gândacul de Colorado” – Ziarul românilor de pretutindeni”- )

*

„Cu frenezie dar și cu nostalgie, dând semne de talent nativ încă de pe băncile „Liceului Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, când a debutat, ea se individualizează printr-un spirit caustic, pe alocuri, autoironic și ironic dar și sentimental, pe un fond actual solid, de religiozitate autentică, uimindu-și în aceste două cărți ( Pâinea lui Bragi –Editura Paralela 45-2016 și Timpul ce îmbătrănește în mine -Editura Grinta 2018), cititorii obișnuiți cu un alt  fel de scrieri ale ei”…”Dorina Stoica are un talent uimitor și multe din poemele acestei cărți m-au convins prin mesaj și emoții transcendente”.

(Angela Nache Mamier – “Timpul incompletitudinii, combătut prin dragostea cea mai pură de semeni”- Revista Hyperion mai 2019)

*

“Dorina Stoica e POETĂ! O afirmație gravă, ca cea de mai sus, gândită cu răspundere și fără să-mi tremure mâna,…Gândul poetic al Dorinei Stoica e unic (așa cum trebuie să fie gândul poetului adevărat!), e tulburător și, mai mult chiar, e autentic. Dorina Stoica nu e niciodată pardoxală. E cerebrală și doar aparent la îndemâna oricui. Pentru o asemenea faptă trebuie să ai spirit sacramental.”

(Gruia Novac – “Baaadul literar” octombrie-decembrie 2019 “Gânduri curate despre un condeier”)

*

“Poezia Dorinei Stoica – o poartă deschisă spre sufletul ei dornic de a se întâlni cu alte suflete frumoase, dar și spre un alt posibil univers al unei lumi ce va să vină atunci când toți oamenii vor fi mai buni, mai credincioși și mai iubitori.”

( Gheorghe Clapa  “Cristale de gând de gând”- 2019)

*

“Dorina Stoica se străduie să scrie o poezie care vrea să ajungă la inima cititorului în starea ei pură și rezultatul este semnul unei reușite.

(Emilian Marcu- Vitrina cărților – “Convorbiri literare” ian. 2016)

*

„Conform viziunii sale, Dorina Stoica a săvârșit o spărtură în zid, ca o fereastră prin care să vadă cerul, care a devenit cerul său. Prin el privește afară și se minunează. Și ca s-o credem pe cuvânt a așezat această deschizătură albastră, drept ramă în fața priveliștilor care i se deschid dinaintea privirii.

Și tot acolo își poate depozita avuțiile: bunătatea, candoarea (rămasă intactă), înțelegerea, răbdarea, îngăduința, mărinimia, iubirea.”

(Cezarina Adamescu – cronică la cartea “Sentimente sub formă de acatist” editura PapiruSmedia –Roman 2021/ „Poeta cu aminul pe buze”- Revista “Spații culturale”nr. 80)

*

„Pe iubitorii de poezie adevărată îi invit să pătrundă în catedrala pe care o înalță prin cărțile sale, Dorina Stoica. Vor trăi o minunată sărbătoare și nu vor dori să o părăsească prea degrabă.”(Ioan Vasiu- Revista „Vatra Veche” 2015)

*

Într-o poezie cu rol de ars poetica, Dorina Stoica își definește astfel  starea de grație “croșetez cuvinte sub formă de păsări”, ceea ce subliniază odată în plus puterea de a se concentra spre lucruri mărunte așa cum numai feminitatea poate, neuitând nici de ceea ce se află dincolo de cuvinte. (Daniela Șontică – prefață la cartea “Sentimente sub formă de acatist” – Editura PapisuSmedia 2021)