ZAVATI GARDNER MARIANA

SAM_1682 2

Mariana Zavati Gardner

data naşterii: 20.01.1952 la Bacău
localitate: Norfolk, Anglia
anul primirii în USR: 2006

Mariana Zavati Gardner, MSc (Universitatea „Al. I. Cuza” Iaṣi RO), PGCE (University of Leeds UK), LCW (Diploma in Literature and Creative Writing Milton Keynes UK)

A publicat volumele de versuri:

Whispers (2 ediţii) Poetry Books UK 1998, The Journey Poetry Books UK 1999, Watermarks Poetry Books UK 2000, Poezii Caietele Cenaclului GEORGE BACOVIA coordonator Prof. Univ. Dr Constantin I. Bucur Germania 2000, 2001, 2002, 2004, Travellers/ Călători Criterion Publishing USA 2001, The Spinning Top: Snapshot Poems Poetry Books UK 2001, Pilgrims/ Pelerini Editura Napoca Star RO 2002, The Remains of the Dream Catcher Poetry Books UK 2002, Bequests/ Moteniri Editura Etnograph RO 2003, Seasons Poetry Books UK 2003, Sketches Poetry Books UK 2005, Şoapte Editura Fides RO 2005, The Remains of Julia May’s Dreams Poetry Books UK 2008, 2009, Vise la minut Editura Contrafort RO 2008, http://www.editura-online.rohtml/poezie.html/2009, http://www.stiri.net/literatura/poezie/visele-juliei-may/2010, Poems traducere în limba engleză de Mariana Zavati Gardner ṣi Dr. Ina Teodora Stan – volum publicat de www.exiledwriters.co.uk sub egida Arts Council England UK 2009, Oglinda cu vise Editura Contrafort RO 2012, Lada de zestre: Vise la minut/ Vise de acasă – OPERA OMNIA Editura TipoMoldova RO 2013, Bagatelle Editura Ateneul Scriitorilor RO 2014, Absolutul, un alt vis Editura Singur 2015, Oglinda cu vise/ Le miroir aux rêves, traducere în limba franceză de Mariana Zavati Gardner ṣi Elisabeta Bogăţan, prefaţă de Linda Bastide, Éditions Poètes à vos plumes, Paris 2016, Carrousel (poezii în limbile română, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, greacă ṣi rusă) Editura Singur RO 2017.

Versurile i-au fost incluse în 164 de antologii de poezie în UK, USA, Germania, Italia i România.

A publicat trei romane în limba engleză:

Miss Mariana in Black and White Daily Mail Publishers UK 2006,

The Christmas Orange Book Deal/ www.penpress.co.uk 2007,

The Colonel’s Love Letters serializat în revista Regatul Cuvântului http://regatul-cuvantului.toposystem.ro 2012.

A publicat trei volume de proză scurtă în limba română:

Bacău-London, înainte i-napoi Editura Sitech RO 2010, 2012 (2 ediţii),

Bilet dus-întors – OPERA OMNIA Editura TipoMoldova RO 2013,

Indiscreţii Editura Singur RO 2015.

Proza i-a fost inclusă în 34 de colecţii de proză scurtă în UK, Germania i România.

A fost inclusă în proiectele:

exiled writers/ www.exiledwriters.co.uk sub egida Arts Council England 2009; UEA 140 story project www.miniaturestory.org/authors/ UK 2014-2015-2016; rural writers project  sub egida Arts Council England 2016; rural writes www.ruralwrites.blogspot.co.uk 2017.                                                      A făcut traduceri literare:                                                                             din limba română în limba engleză, din autorii:

George Bacovia, Valeriu Bârgău, Valentina Becart, Ozana Budău, Ion Luca Caragiale, Eugen Evu, Dr. Iulius Iancu, Riri Sylvia Manor, Ioan Mititelu, Gavril Moisa, N.N.Negulescu, Iulian Patca, George Nicolae Podiṣor, Viorel Savin, Magdalena Constantinescu-Schlesak, Gheorghe A. Stroia, George Nicolae Stroia, Nicolae Szekely, Al. Flo­rin Ţene, Titina Nica Ţene, Dumitru Velea.                                                                                                     din limba engleză în limba română, din autorii:

Fleur Adcock, Aileen Brearley, Al Campbell, Cate Cody, Barbara Cumbers, Stewart Earl Emmott, Peter Godfrey, Adrian Green, John Haines, Jenny Hamlett, Alice Harrison, Lem Ibbotson, Nigel Kent, Carol Ann Lintern, Nina Mattar, Hilary Mellon, Daphne Phillips, Katrina Porteous, Denise Riley, Polly Robinson, Will Rushton, William Shakespeare, Diane Sharratt, Sally Charnock, Sam Smith,  Sue Spiers,  Julie Stamp, Fiona Stewart, Rosa   Thomas,           Heidi Williamson.                                                                                             din limba franceză în limba română, din poezia lui Stéphane Mallarmé.                                                                                           A tradus în limba engleză piesaO scrisoare pierdută”/ „The Lost Letter” de Ion Luca Caragiale pentru The Prodan Romanian Cultural Foundation/ cu sediul la The Maria Björnson Archive, London UK 2008.

Scrierile i-au fost traduse în limbile engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, greacă i rusă.

A colaborat la două manuale didactice:

„Cahiers d’epreuves” OBHS – Norfolk UK 1991

„French for Middle Schools” Norwich Teachers’ Centre, Norfolk UK 1992

A fost invitată la New Writing Partnership/ Ventures Writers’ Centre  Norwich UK 2004, 2005, 2006; Experiment in Literature/ New Writing Worlds UEA/ University of East Anglia Norwich UK 2006; Live Literature Symposium „Do we need to talk about this?” la Writers’ Centre Norwich Norwich UK 2013.                                                                                               A fost invitaţă la 7 februarie 2011 să citească din versurile ei de exiledwriters.co.uk la The Poetry Society UK/ Poetry Café  London la recitalul „What Became of Romania?” Poetry and Music.

A fost invitaţă la 8 martie 2018 să citească din versurile ei de Iceni Rural Writers în cadrul Women&Words Recital Project, George Hotel Swaffham.

Versurile i-au fost citite la programul de radio:

Peace & Freedom/ 90 minutes of music, poetry reviews, news Spalding Lincs. UK 06-07-08 1998

Biografia i-a fost inclusă în dicţionare biografice din UK, USA i România.

Este listată pe site-ul Romanian Authors in English – ICR London www.icr – london.co.uk/ uploads/files/Lista_traduceri_actualizareapdf ṣi în Dicţionarul general al literaturii române vol.VII/p.19 editat de Academician Eugen Simion pentru Academia Română.

A fost distinsă cu premii literare.

Face parte din colegiul de redacţie a mai multor publicaţii literare.                                                

 

Referinţe critice:
„Convingerile postmoderniste ale Marianei Zavati Gardner transcend cu ușurință genurile și temele se reiau cu aceeași abilitate în proză: Cu ochii-ncrucișati, măicuța-i spusese:/Azi ai examen, să nu fii cu capul în nori (Oglinda cu vise, p.54); Examenul îi plana în gânduri. Cu privirea crucișă, mama ei îi atrăsese atenția: – Ai examen, concentrează-te și nu spune hop până n-ai sărit cum trebuie! (Bacău-London, înainte și înapoi, Ed. Sitech, Craiova, 2012, p. 104). Totul este posibil în spiritul curentului al cărui inventar de elemente nu cunoaște registre de semnificare; decorativul în sine se banalizează, cauzalitatea nu mai are finalitate și contemplativul refuză constatativul din dorința expresă a detașării cu care se refuză ab initio,  laolaltă, toate tristețile și bucurile ființei doar din cauza atributelor vremelniciei. O naturalețe adversativă, și totuși o opțiune, dacă nu și o alternativă. ” Iulian Chivu

„Doamna Mariana Zavati Gardner ṣi-a inceput activitatea literară în studentie, la Iaṣi, în paginile revistei de cultură „Alma Mater/Dialog”. A scris atunci, în anii 70, mai ales eseuri ṣi cronici, dovedind o remarcabilă înzestrare publicistică. Am urmărit cu mult interes, în calitatea mea de redactor-ṣef al revistei „Alma Mater/Dialog”, evoluţia tinerei autoare. Dar vocaţia profundă a Doamnei Mariana Zavati Gardner era poezia. După stabilirea în străinătate a publicat, în anii 90 ṣi 2000, un mare număr de volume de poezie, majoritatea în limba engleză. A publicat ṣi volume bilingve, dovedind inventivitate ṣi simţ al nuanţelor în ambele limbi, engleză ṣi română. Avem a face cu un caz foarte interesant de trecere firească, aparent fără efort, în alt spaţiu lingvistic.” Alexandru Călinescu

„Doamna Mariana Zavati Gardner este o scriitoare complexă, poetă sensibilă, prozatoare cu o insistenţă deosebită pe anumite falii ale realului ṣi a unor psihologii ce determină universul în care trăiesc, îl nuanţează, îi dau profunzime. Scriitoarea este ṣi o bună comentatoare de carte, realizînd recenzii ṣi cronici aplicate, comentând ṣi fenomenul scriitoricesc de pe tărâmurile Albionului, făcându-l cunoscut în lumea românească interesată.
Mariana Zavati Gardner este ṣi o traducatoare deosebită, predarea în ṣcoli din Anglia, oferindu-i subtilităţi ale limbii engleze ce nu sunt la îndemana oricărui traducător. Mai ales că munca de traducător este sprijinită de calităţile de scriitor autentic.” Valeriu Bârgău

„Venind dintr-o indelungată solitudine ṣi o apăsătoare tăcere, ca rezultat al unui exil poetic autoimpus, poezia Marianei Zavati Gardner transformă neagra înstrăinare a propriului destin, într-o necesară lumină. Această lumină nu face decât să sporească, prin forţa magică a ṣoaptelor ei, „a luminii taina”, ṣi să ajute astfel la vindecarea sufletelor omeneṣti, traumatizate de propria lor experienţă. Iată de e cred că imaginea „potcovarului magic” vindecător de cai are o valoare emblematică pentru această extrem de interesantă poezie.” George Băjenaru

„Mariana Zavati Gardner dovedeṣte în scrierile sale sensibilitate, capacitatea de a găsi poezia ascunsă în realitate, precum ṣi o imaginaţie liberă care-i dă posibilitatea să facă asociaţii neaṣteptate de idei ṣi „să producă” metafore surprinzătore.” Al. Mirodan

„Poezia ei este „oglinda vânătoare printre amintiri”, zilele noastre sunt „seminţe nechemate în grădină/ călăreţi  pe curcubee…” iar în halucinantul poem – strigătul la cer are răsunet de trâmbiţă apocaliptică, iar arhitectura ingenioasă, prin repetare a douaă versuri – cheie, face din poemul „Se ṣtie” o capodoperă…Consider poemul „Se ṣtie” printre cele mai importante din câte s-au scris în limba română!
„Glasul prins”, captiv, evocat într-un poem, este glasul raţiunii, el răsună româneṣte, înspicat – răspicat este dintre cele ce fac auzit sufletul ce rămâne românesc, sinţindu-se acasă oriunde pe planeta oamenilor. Patosul poetessei este patosul iubirii de aproapele, de departele, al iubirii de semeni.” Eugen Evu

„Poesisul Marianei Zavati Gardner are arhitectură proprie, originală şi exploratoare conştiinţei sale lirice şi aş numi-o poezie fluviu, în primul rând pentru că are ca tematică fundament călătoria şi în al doilea rând, pentru că meandrele, adâncimile, vârtejurile şi albiile line ale decurgerilor lirice se succed imprevizibil, surprind cititorul.
Şi-a numit ego-ul liric, Julia May, şi această făptură diafană parcurge existenţa închisă într-un glob de sticlă, de acolo vede, aude, miroase, pipăie şi gustă viaţa-i proprie prin filtrele artistice, iar înţelegerea acestor trăiri devine estetică existenţială în sens zavatian, recognoscibil ca stil inconfundabil literar.” Cristina Ştefan
„Când încerc să spun ce simt intrând în visele și oglinzile Marianei Zavati Gardner, consider că aș fi ambițioasă dacă aș pretinde să schițez în câteva rânduri aceste două teme, atât de dragi lui Jean Cocteau poetul, sau numeroșilor muzicieni, și pe care ea le-a adoptat. Vast subiect într-adevăr, întrucât visele sunt pretutindeni, unele chiar sunt vizibile cu ochii sufletului, și asemenea celor șapte sute de nuanțe ale curcubeului, sau celor șapte note muzicale, ele ne pot duce până la limitele infinitului. Visele simbolizează, în majoritatea culturilor lumii, ideea-mamă a principiului ascensional, a trecerii de la un mal la altul, a punții între fața și reversul întregii vieți. La fel cum oglinzile simbolizează fața și reversul identității noastre. Să închidem „Oglinda cu vise / Le miroir aux rêves” (Éditions Poètes à vos plumes Paris) ca o reîntoarcere spre oglinzile noastre interioare, care, totuși, ne duce într-un spațiu de liniște, spre căutarea luminii spirituale.” Linda Bastide / Ecrivain-Poète, Membre de la Société des Gens de Lettres
Membre du PEN Club International
Candidatée d’une voix à l’Académie Française