Mariana Zavati Gardner

data naşterii: 20.01.1952 la Bacău
localitate: Norfolk, Anglia
anul primirii în USR: 2006

Mariana Zavati Gardner, MSc (Universitatea „Al. I. Cuza” Iaṣi RO), PGCE (University of Leeds UK), LCW (Diploma in Literature and Creative Writing Milton Keynes UK). Este membră a The Royal Society of Literature UK ṣi The Poetry Society of the Open University UK.

A urmat studii postuniversitare la Universitatea din Bucureşti, Essex Institute of Higher Education, Regent’s College London, Goethe Institut Rosenheim şi L’école Normale Supérieure Auxerre.

A publicat volumele de versuri:

Whispers (2 ediţii) Poetry Books UK 1998, The Journey Poetry Books UK 1999, Watermarks Poetry Books UK 2000, Poezii Caietele Cenaclului GEORGE BACOVIA coordonator Prof. Univ. Dr Constantin I. Bucur Germania 2000, 2001, 2002, 2004, Travellers/ Călători Criterion Publishing USA 2001, The Spinning Top: Snapshot Poems Poetry Books UK 2001, Pilgrims/ Pelerini Editura Napoca Star RO 2002, The Remains of the Dream Catcher Poetry Books UK 2002, Bequests/ Moṣteniri Editura Etnograph RO 2003, Seasons Poetry Books UK 2003, Sketches Poetry Books UK 2005, Şoapte Editura Fides RO 2005, The Remains of Julia May’s Dreams Poetry Books UK 2008, 2009, Vise la minut Editura Contrafort RO 2008,  Poems traducere în limba engleză de Mariana Zavati Gardner ṣi Dr. Ina Teodora Stan – volum publicat sub egida Arts Council England UK 2009, Oglinda cu vise Editura Contrafort RO 2012, Lada de zestre: Vise la minut/ Vise de acasă – OPERA OMNIA Editura TipoMoldova RO 2013, Bagatelle (poezii în limbile română, franceză, germană, italiană ṣi spaniolă) Editura Ateneul Scriitorilor RO 2014, Absolutul, un alt vis Editura Singur 2015, Oglinda cu vise/ Le miroir aux rêves, traducere în limba franceză de Mariana Zavati Gardner ṣi Elisabeta Bogăţan, prefaţă de Linda Bastide, Éditions Poètes à vos plumes, Paris 2016, Carrousel (poezii în limbile română, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, greacă ṣi rusă) Editura Singur RO 2017, Patagonia*O sută de ani Editura TipoMoldova 2019.

Versurile i-au fost incluse în 164 de antologii de poezie în UK, USA, Germania, Italia ṣi România.

A publicat trei romane în limba engleză:

Miss Mariana in Black and White Daily Mail Publishers UK 2006,

The Christmas Orange Book Deal/ www.penpress.co.uk 2007,

The Colonel’s Love Letters serializat în revista Regatul Cuvântului 2012.

A publicat volumul de proză scurtă:

Little Indiscretions – a diary Amazon.com octombrie 2018.

La aceeaṣi editură, are în pregătire volumul II Myfanwy’s Little Indiscretions – a diary.

A publicat trei volume de proză scurtă în limba română:

Bacău-London, înainte ṣi-napoi Editura Sitech RO 2010, 2012 (2 ediţii),

Bilet dus-întors – OPERA OMNIA Editura TipoMoldova RO 2013,

Indiscreţii Editura Singur RO 2015.

Proza i-a fost inclusă în 34 de colecţii de proză scurtă în UK, Germania ṣi România.

A fost inclusă în proiectele: sub egida Arts Council England 2009; UEA 140 story project UK 2014-2015-2016; rural writers project  sub egida Arts Council England 2016; rural writes2017.

A făcut traduceri literare:                                                                                                                        din limba română în limba engleză, din limba engleză în limba română,

din limba franceză în limba română ṣi a tradus în limba engleză piesa „O scrisoare pierdută”/ „The Lost Letter” de Ion Luca Caragiale pentru The Prodan Romanian Cultural Foundation/ cu sediul la The Maria Björnson Archive, London UK 2008.

Scrierile i-au fost traduse în limbile engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, greacă ṣi rusă.

A colaborat la două manuale didactice:

„Cahiers d’epreuves” OBHS – Norfolk UK 1991

„French for Middle Schools” Norwich Teachers’ Centre, Norfolk UK 1992

Biografia i-a fost inclusă în dicţionare biografice din UK, USA ṣi România.

Este listată pe site-ul Romanian Authors in English – ICR London– london.co.uk/uploads/files/Lista_traduceri_actualizareapdf, în Dicţionarul general al literaturii române vol.VII/p.19 editat de Academician Eugen Simion pentru Academia Română, Dicţionarul Literaturii Române (M-Z) editat de Aurel Sasu, Un dicţionar al scriitorilor români contemporani vol.II coordonator Ioan Holban.

A editat volumele: „Memoriile unui ofiţer de artilerie” (2 ediţii, Editura Ateneul Scriitorilor 2015 ṣi Editura Tritonic 2015), „Coincidenţe” (Editura Singur 2015), „Amintiri din copilăria mea” (Editura Singur 2015), „Memoriile unui profesor de chimie în comunism” (Editura Singur 2016), „Memoriile unui pensionar în perioada de tranziţie” (Editura Singur 2017), „Satul copilăriei mele” (Editura Docucenter), „Bacăul de odinioară” (Editura Docucenter) de Profesor Colonel(r) Constantin Zavati.

A fost distinsă cu premii literare.

Face parte din colegiul de redacţie a mai multor publicaţii literare.                                                
Referinţe critice:

„Când încerc să spun ce simt intrând în visele și oglinzile Marianei Zavati Gardner, consider că aș fi ambițioasă dacă aș pretinde să schițez în câteva rânduri aceste două teme, atât de dragi lui Jean Cocteau poetul, sau numeroșilor muzicieni, și pe care ea le-a adoptat. Vast subiect într-adevăr, întrucât visele sunt pretutindeni, unele chiar sunt vizibile cu ochii sufletului, și asemenea celor șapte sute de nuanțe ale curcubeului, sau celor șapte note muzicale, ele ne pot duce până la limitele infinitului. Visele simbolizează, în majoritatea culturilor lumii, ideea-mamă a principiului ascensional, a trecerii de la un mal la altul, a punții între fața și reversul întregii vieți. La fel cum oglinzile simbolizează fața și reversul identității noastre. Să închidem „Oglinda cu vise / Le miroir aux rêves” (Éditions Poètes à vos plumes Paris) ca o reîntoarcere spre oglinzile noastre interioare, care, totuși, ne duce într-un spațiu de liniște, spre căutarea luminii spirituale.” Linda Bastide / Ecrivain-Poète, Membre de la Société des Gens de Lettres, Membre du PEN Club International, Candidatée d’une voix à l’Académie Française

„O suta de ani (1918-2018) and other poems de Mariana Zavati Gardner: O poezie ce te introduce într-o lume întortocheată, în cotloane vechi ale memoriei sau în lumi noi de metafore. Poeta folosește toate resursele imaginației pentru a crea cadre diferite, versurile ajung uneori să se organizeze sub forma unui refren ce adaugă o anumită greutate sciiturii. O suta de ani… (1918-2018), zguduitoare baladă a primului război mondial, îngână gâfâit amintirea Marelui Măcel. Obsesiva cadenţă a paşilor unui soldat spre moarte printre trupuri sfârtecate ritmează, ca un marş funebru, rămăşiţele unei lumi care se scufundă în noroiul eternităţii. O asemănătoare croială expresivă a repetiţiilor poate fi regăsită în poemul Eternitatea… un alt vis. Doar că aici războiul, acelaşi ori următorul, ori altul, se apropie şi împinge în necunoscut o femeie nevoită să părăsească sertarele pline cu nimicuri dintr-o casă unde toţi ceilalţi au murit şi nu se mai văd decât umbre stranii pe ziduri. Un acelaşi univers în destrămare, închipuit cu mijloace nu foarte diferite, însă altfel distilate şi rafinate, este şi poemul intitulat cu o cruntă ironie  Moştenire, vedenia unui loc unde, între doua cimitire date uitării, nu se întâmplă nimic, doar dacă întâmplare s-ar numi praful şi invazia viespelor printre gunoaie. Într-o manieră doar aparent diferită, Oraşul cu vise este o traversare rapidă prin lumea de carnaval grotesc a societăţii de consum, unde se îngrămădesc deşeuri privegheate cadru cu cadru de televiziune, în vreme ce basme politice şi braşoavele negustorilor de himere adună money, money, money.                                                                                Impresionantă este nu numai măiestria folosirii unor procedee poetice a căror convergenţă intensifică expresivitatea şi individualitatea fiecărui poem în parte, ci si atmosfera de familie a ansamblului.” ARA Journal (new series) 2018

„…pe mine Julia May (The Remains of Julia May’s Dreams Poetry Books UK 2008, 2009/ Vise la minut Editura Contrafort RO 2008) m-a cucerit din prima clipă în care am cunoscut-o ca personaj; dar ṣi ca motiv ṣi procedeu subtil de abordare a realităţii înconjurătoare, – adevărat izvor curat, generos ṣi inepuizabil de lirism autentic!” Viorel Savin
„Convingerile postmoderniste ale Marianei Zavati Gardner transcend cu ușurință genurile și temele se reiau cu aceeași abilitate în proză: Cu ochii-ncrucișati, măicuța-i spusese:/Azi ai examen, să nu fii cu capul în nori (Oglinda cu vise, p.54); Examenul îi plana în gânduri. Cu privirea crucișă, mama ei îi atrăsese atenția: – Ai examen, concentrează-te și nu spune hop până n-ai sărit cum trebuie! (Bacău-London, înainte și-napoi, Ed. Sitech, Craiova, 2012, p. 104). Totul este posibil în spiritul curentului al cărui inventar de elemente nu cunoaște registre de semnificare; decorativul în sine se banalizează, cauzalitatea nu mai are finalitate și contemplativul refuză constatativul din dorința expresă a detașării cu care se refuză ab initio,  laolaltă, toate tristețile și bucurile ființei doar din cauza atributelor vremelniciei. O naturalețe adversativă, și totuși o opțiune, dacă nu și o alternativă. ” Iulian Chivu
„Doamna Mariana Zavati Gardner ṣi-a inceput activitatea literară în studentie, la Iaṣi, în paginile revistei de cultură „Alma Mater/Dialog”. A scris atunci, în anii 70, mai ales eseuri ṣi cronici, dovedind o remarcabilă înzestrare publicistică. Am urmărit cu mult interes, în calitatea mea de redactor-ṣef al revistei „Alma Mater/Dialog”, evoluţia tinerei autoare. Dar vocaţia profundă a Doamnei Mariana Zavati Gardner era poezia. După stabilirea în străinătate a publicat, în anii 90 ṣi 2000, un mare număr de volume de poezie, majoritatea în limba engleză. A publicat ṣi volume bilingve, dovedind inventivitate ṣi simţ al nuanţelor în ambele limbi, engleză ṣi română. Avem a face cu un caz foarte interesant de trecere firească, aparent fără efort, în alt spaţiu lingvistic.” Alexandru Călinescu
„Doamna Mariana Zavati Gardner este o scriitoare complexă, poetă sensibilă, prozatoare cu o insistenţă deosebită pe anumite falii ale realului ṣi a unor psihologii ce determină universul în care trăiesc, îl nuanţează, îi dau profunzime. Scriitoarea este ṣi o bună comentatoare de carte, realizînd recenzii ṣi cronici aplicate, comentând ṣi fenomenul scriitoricesc de pe tărâmurile Albionului, făcându-l cunoscut în lumea românească interesată.
Mariana Zavati Gardner este ṣi o traducatoare deosebită, predarea în ṣcoli din Anglia, oferindu-i subtilităţi ale limbii engleze ce nu sunt la îndemana oricărui traducător. Mai ales că munca de traducător este sprijinită de calităţile de scriitor autentic.” Valeriu Bârgău
„Venind dintr-o indelungată solitudine ṣi o apăsătoare tăcere, ca rezultat al unui exil poetic autoimpus, poezia Marianei Zavati Gardner transformă neagra înstrăinare a propriului destin, într-o necesară lumină. Această lumină nu face decât să sporească, prin forţa magică a ṣoaptelor ei, „a luminii taina”, ṣi să ajute astfel la vindecarea sufletelor omeneṣti, traumatizate de propria lor experienţă. Iată de e cred că imaginea „potcovarului magic” vindecător de cai are o valoare emblematică pentru această extrem de interesantă poezie.” George Băjenaru
„Mariana Zavati Gardner dovedeṣte în scrierile sale sensibilitate, capacitatea de a găsi poezia ascunsă în realitate, precum ṣi o imaginaţie liberă care-i dă posibilitatea să facă asociaţii neaṣteptate de idei ṣi „să producă” metafore surprinzătore.” Al. Mirodan
„Poezia ei este „oglinda vânătoare printre amintiri”, zilele noastre sunt „seminţe nechemate în grădină/ călăreţi  pe curcubee…” iar în halucinantul poem – strigătul la cer are răsunet de trâmbiţă apocaliptică, iar arhitectura ingenioasă, prin repetare a două versuri – cheie, face din poemul „Se ṣtie” o capodoperă…Consider poemul „Se ṣtie” printre cele mai importante din câte s-au scris în limba română!
„Glasul prins”, captiv, evocat într-un poem, este glasul raţiunii, el răsună româneṣte, înspicat – răspicat este dintre cele ce fac auzit sufletul ce rămâne românesc, sinţindu-se acasă oriunde pe planeta oamenilor. Patosul poetessei este patosul iubirii de aproapele, de departele, al iubirii de semeni.” Eugen Evu