In memoriam Emil Niculescu

august 11, 2021 în In memoriam de administrator

NICULESCU EMIL

Colegii din Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România deplâng decesul scriitorului EMIL NICULESCU : 26.09. 1954 – 10 08. 2021) la vârsta de 66 de ani și transmit condoleanțe familiei. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Marți a trecut la cele veşnice, după o lungă şi grea suferinţă, Emil Niculescu, bibliotecar, poet, eseist, critic şi istoric literar, publicist.

S-a născut la 26 septembrie 1954, la Pleşcoi, comuna Berca, judeţul Buzău. Este absolvent al Liceului „Mihai Eminescu” Buzău, Şcolii Postliceale de Biblioteconomie din Bucureşti şi Facultăţii de Istorie, Universitatea „Spiru Haret”.

A debutat, în presă, în revista Cadran, publicaţie a Cenaclului literar „G. Bacovia” din Bucureşti (1972), într-o pagină dedicată Cenaclului „Viaţa Buzăului”. A fost prezent în antologiile Flacără şi vis (1996), Un sfert de veac de poezie (1998) şi Sentiment latin. Poeţi români /Poeţi napoletani, ediţie bilingvă, (2004). A colaborat la publicaţiile: AmphitryonArhipelagRenaşterea culturalăDiagonaleStrăjer în calea furtunilorAteneuTimpulViaţa RomâneascăSpaţii culturale, Carnet literarViaţa ArmateiDocument, Arte şi meseriiLumea MilitarăFerestreBibliopolisConvorbiri literareOpiniaMunteniaAmprentaViaţa Buzăului s.a..

Opinia Buzău

——————————————————————————————————————–

– data naşterii: 26.09.1954

– localitate: Buzău

– anul primirii în USR: 2012

– publicaţii:

Volume publicate: Provincia Felix, versuri, 1993; Tot despre Caragiale ,
eseu, 1995; Birja cu crai, versuri, 1996; Agonoctonul, eseu, 2004;
Zona Zoster, versuri, 2009.

– activitate

Emil Niculescu (n. 26.09.1953, Berca, jud. Buzău), absolvent al Facultăţii de  istorie, Universitatea, „Spiru Haret”, poet eseist, critic literar.

„E.Niculescu  face parte din stirpea celor rari, din tagma poeţilor noctumi din evantaiul amurgic mathein. De o artificialitate savantă şi o seducătoare arhitectură barocă, poeziile lui E. N. cultivă un livresc rafinat, prin draperiile căruia transpare ironia lucid-amară, dimoviană. Poetul animă un univers uzat şi putred, viciat peste măsură, pe culoarele căruia gesticulează absurd, ca-n nevrozele bacoviene.” (Gheorghe Istrate)

„Este în schimb un segment de viaţă al unui Bacovia- redivivus într-un spaţiu doar aparent asemănător, căci într-un alt timp şi cu o altă rezervă de energie spirituală fără precedent. Vidul care emană „a luat aer”, explodând, pur şi simplu jerbe de metafore, sau din „ţinuta” în sine, a unui orgolios introvertit şi „rece” până la cinism.”(Ion Murgeanu)

„E.Niculescu caută şi descoperă mereu corespondenţe insolite, pentru culoare, imagine sau idei, obţinând cele mai intreresante rezultate – atunci când sondarea se face în medii aculturale, în mulţimea măruntă a pieţei şi a târgului.” (Lucian Chişu)

„Ironia – ades cu note sarcastice – banalul, asocierile surprinzătoare de referinţe livreşti cu experienţa mundană contemporană ( … ) sunt disciplinate în cadenţă clasică în care rima pare a-şi fi redobândit demnitatea euforică de odinioară trimiţându- ne la Eminescu.” (Theodor Codreanu)