PRELIPCEAN ION

180967maxim

Cu adâncă tristețe anunțăm decesul profesorului sucevean ION PRELIPCEAN, COLEGUL NOSTRU SCRIITOR DIN FILIALA BACĂU A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA. Deplângem această grea pierdere. Ne despărțim acum, când proiectele sale de carte și televiziune ne aduceau spiritul său erudit, iubitor de tradiție românească și bună înțelegere între oameni, acum când anii săi de experiență și practică didactică aveau strălucirea acumulărilor  de știință și  meșteșug literar. Sincere condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească în pace! 

– data naşterii: 24.04.1949- decedat 18 sept. 2019

– localitate: Horodnic de Sus, jud. Suceava

– anul primirii în USR: 2012

– Publicaţii:

Filologul Ion Prelipcean a publicat 65  de cărți, versuri, proză, a publicat un ciclu de cărţi, „Contribuţii la istoria evreilor din România”, în 22 de volume, din care a şi realizat deja 12.

– Activitate, distincţii, premii:

În „Călător printre stele”, „aceasta este o carte pentru adolescenţi” precizează scriitorul. „Pentru prima dată transcendentalul intră în structura ritmată a fiinţei noastre!”; şi reia: „Pământul este un fir de nisip pe o plajă cosmică… omul este un fir de nisip pe pământ…” . Cartea captivează şi se citeşte cu sufletul la gură. „Călător printre stele” se constituie într-un imn de slavă închinat vieţii veşnice; cartea, în general, te îndeamnă la meditaţie şi la „visare transcendentală”. Pe oricare cititor îl impresionează gestul de mare omenie al scriitorului, din finalul cărţii, acel mic „medalion literar” pentru Vasile Toderaş, plecat mult prea devreme dintre noi, pe care scriitorul a ţinut să-l înveşnicească în cartea sa, cu cele cinci poezii, publicându-le. Gest de mare fineţe sufletească. Mie îmi aminteşte de poetul Vasile Cârlova, care a trăit prin secoli până azi: „Lângă somn, aproape de somn,/ Copilăria ne seamănă/ Ca rodii aşteptate acolo/ Între dalii scrise albastru”; sau: „Otrava mă latră/ În ploi răstignită/ Şi poarta plesnită/ Sub buza de piatră”.

Răsfoiesc şi iarăşi răsfoiesc „Catalogul” şi îmi e cu neputinţă să enumăr, darmite să spun câte ceva despre acest scriitor total, Ion Prelipcean. A scris poezie, romane, reportaje, eseuri, studii de istorie naţională şi locală, religie, critică literară, medalioane, monografii de personalităţi, de localităţi, prezentând folclor, toponimie şi onomastică, etnografie. A publicat în România, Israel, Canada, iar cărţi de-ale sale se află şi în America, Italia, Spania, Anglia. Averea lui cea mai de preţ i-au rămas cărţile şi editura sa „Ion Prelipcean – Horodnic de Jos”, în care a editat 120 de cărţi. De curând, Ion Prelipcean a împlinit 68 de ani. Să-i urmăm încă multe izbânzi literare! MIHAI NICHITA

Profesorul Ion Prelipcean a stat și a muncit din greu câțiva ani în Israel, practicând diverse munci, precum bucătar la diferite cantine, ospătar la restaurante, grădinar în parcuri, îngrijitor în școli sau la oameni în vârstă etc.

În perioada israeliană, a adunat informații foarte bogate din bibliotecile universitare de la Tel Aviv și Ierusalim, a consultat Centrul Cultural-Documentaristic al evreilor români de la Tel Aviv, a frecventat redacțiile ziarelor de limba română din acest oraș, și-a făcut prieteni printre ziariști, oameni de cultură, scriitori, cercetători, muzeografi, profesori universitari, muncind fizic enorm. Însă a și scris cărți pentru sine și pentru poporul român, dar, mai ales, pentru evrei. Tot ce a câștigat din munca lui în Israel a investit în cărți, cumpărând sau copiind circa 400 de volume și pliante care însumează peste 100 de mii de pagini, traducând din franceză vreo 15 cărți și broșuri cu tematică diversă care îi vor servi la scrierea cărților sale. A întocmit 22 de cărți de istorie a evreilor din România, din care 4 le-a tipărit, punându-le sub genericul „Contribuții la istoria evreilor din România”.
Adesea îl apuca dorul de meleagul natal – Bucovina –, dorul de casă, de familie, sentimente pe care le-a exteriorizat în versuri, alcătuind, în paralel, două volume de poezii, “Rune” și “Călător printre stele”, în care sunt incluse, printre altele, ciclurile “Privegheri pentru Bucovina“ și “Baladă pentru Ierusalim”. Exemplificăm aici doar una din ultimul ciclu în care Ion Prelipcean își exprimă dragoste și atașament față de “Țară” (Bucovina) și față de “Iudeea”, pendulând astfel în jurăminte de credință pentru amândouă ținuturile dragi lui: “Hei, Iudeea, eu trebuie să plec acasă!/ Mă cheamă Țara!/ Și cum toate au un sfârșit,/ Eu te las/ Dar te iau cu mine, în amintire/ Pentru totdeauna/ Căci ești prea frumoasă să te pierd/ Și te asigur că de acum încolo/ Vei fi marea mea dragoste de departe./ Te voi păstra la mine într-un altar/ Alături de alte câteva puține lucruri sfinte/ La care voi privi din când în când/ În zilele de sărbătoare./ Și sufletul meu se va bucura/ De dumnezeiasca lumină vie/ Ce se revarsă peste tine/ Din tainica boltă albastră./ Și numai așa, într-ale noastre sfere ideale/ Eu de departe și tu de departe/ Vom fi mereu alături numai una. – / – De nedespărțiți!” („Poezii”, Suceava, 2009, p. 76). sursa Crai nou: Românul bucovinean Ion Prelipcean – un mare iubitor și cercetător al istoriei evreilor