Reuniunile Culturale „Alecsandriada”

sau

De la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, în pridvorul casei bardului de la Mircești.

Manifestarea internațională aflată la ediția a X-a (Lipova ‒ Bacău ‒ Mircești; 29 apr., 28-30 mai 2026), sub genericul „E unul care cântă mai dulce decât mine?”, a fost organizată de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, prin Societatea Cultural-Științifică „Vasile Alecsandri”, în asociere cu Consiliul Județean Bacău, Primăria şi Consiliul Local ale comunei Lipova și Uniunea Scriitorilor din România, filiala Bacău. Parteneri au fost Universitatea „Iurii Fedkovici” și Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, ambele din Cernăuți, Ucraina, Revista „Literatura și arta” Chișinău, Republica Moldova, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala „Marius Mircu” Bacău, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău, Școala Primară „Acad. Gheorghe Vrănceanu” Valea Hogii, comuna Lipova, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” și Biblioteca Comunală „Ion Creangă”, ambele din Lipova, Protopopiatul Bacău, Parohiile Lipova, Muzeul „Vasile Alecsandri” Mircești, Uniunea Armenilor din România, sucursala Bacău ș.a.

Trăim vremuri în care cugetarea lui Miron Costin „Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri” își pierde claritatea: granița dintre individ și destinul istoric s-a dizolvat. Astăzi, prezentul nu mai este o fatalitate independentă, ci produsul unui umanism antropocentric. Omul a detronat Transcendentul, transformând libertatea în arbitrar, iar consecința directă o trăim sub ochii noștri: principiile fundamentale nu mai sunt repere imuabile, ci concepte fluide, negociabile și profund relativizate.Istoria noastră, educația și cultura în ansamblul ei sunt din ce în ce mai puțin prețuite. Totuși, din aceste cețuri spirituale care copleșesc prezentul, răsare câte o lumină mântuitoare, care nu se supune întunericului. Spiritul uman o întreține cu energii zămislite din durerile înăbușite ale neamului românesc. Încă mai sunt locuitori ai cetății care luptă să onoreze memoria înaintașilor și a faptelor vrednice de pomenire. Acești oameni cu vocație de mecenat au fondat manifestarea culturală „Alecsandriada”, pentru propășirea spiritului și binele comunității. Demersul lor este închinat culturii române, cinstirii memoriei marelui reformator al limbii, literaturii și societății noastre, cel care a străbătut capitalele Europei pentru a demonstra lumii că suntem o națiune vrednică, cu identitate proprie și cu o limbă minunată: bardul de la Mircești, Vasile Alecsandri. Se cuvin reverențe adânci domnului Dumitru Brăneanu, președintele filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, și domnului conf. univ. dr. Ioan Dănilă, președintele Societății Cultural-Științifice „Vasile Alecsandri” Bacău, care au organizat grandioasa manifestare. Sunt oameni ale căror inimi ard pentru promovarea valorilor neamului românesc. Domniile-lor își doresc din tot sufletul ca tinerii, generațiile care vin din urmă să nu uite jertfa înaintașilor și să le urmeze pilda vrednică. Firul „Alecsandriadei” 2026 a început să se deșire din holul Facultății de Litere a Universității „Vasile Alecsandri” prin depunerea unei coroane de flori, în semn de recunoștință, la bustul lui Vasile Alecsandri, inaugurat la 14 iunie 2018, în prezența acad. Eugen Simion, cu prilejul bicentenarului nașterii poetului omagiat. Evenimentul a fost onorat de prezența scriitorilor: Cornel Paiu, Culiță-Ioan Ușurelu, Petre Isachi, Ștefan Mitroi, Lucian Strochi, Viorel Dinescu, Dan-Gabriel Arvătescu, Valeriu Stancu, Doina Dabija, Cristinia Paladian, Ana Sîrbu, Silvia Miler, Ionica Bandrabur, Ecaterina Petrescu-Botoncea, Călin Veronica, Valeria Manta-Tăicuțu, Neculai Tăicuțu, Carmen Mihalache, Dorina Stoica, Doinița Ioneț, Victoria Furcoiu, Violeta Savu, Cecilia Moldovan, Cornel Galben, Mihai Botez, Petrache Plopeanu, Nina-Elena Plopeanu, Liviu Chiscop, Vasile Iscu-Lăcătușu, Ion Apostu, Lăcrămioara Apostu, Marin Moscu, Doru Ciucescu, Dan Movileanu, Vasile Proca, Constantin Severin, Gellu Dorian, Ion Uleanu, Stan Brebenel, Valentin Talpalari, Gheorghe Iorga, Cornel Ceparii, Ștefan Radu, Petru Nica etc. și a numeroși studenți. Manifestarea culturală s-a bucurat de prezența distinsă a doamnei conf. univ. dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat și vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților.Odată împlinit acest gest omagial, deschiderea oficială a Reuniunilor Culturale a prins viață între zidurile Bibliotecii Universității. Însă înainte ca ecourile colocviului „E unul care cântă mai bine decât mine?” să răsune, părintele-scriitor Cornel Paiu a înălțat o rugă de pomenire pentru scriitorii trecuți în marea veșnicie, revărsând apoi o binecuvântare asupra lucrărilor. A fost un moment profund emoționant, ce a îmbrăcat întregul eveniment în mantia sacră a unei comuniuni tainice cu făuritorii de cuvânt plecați în nemurire – o legătură dincolo de timp, izvorâtă din curată dragoste duhovnicească.

Cuvintele inaugurale ale domnilor Ioan Dănilă și Dumitru Brăneanu au dat startul sesiunii de comunicări științifice, nu înainte de a saluta prezența doamnelor conf. univ. dr. Cristina Cîrtiță-Buzoianu, prorector al Universității, și conf. univ. dr. habil. Brîndușa-Mariana Amălăncei, decanul Facultății de Litere. Onoarea de a deschide lucrările i-a revenit doamnei prof. univ. dr. Cristina Paladian, şefa Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi, Ucraina, președinta Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, momentul marcând totodată legătura de prețuire și frățietate cu românii din Regiunea Cernăuți (Bucovina de Nord și Ținutul Herța), Ucraina. Discursul Cristiniei Paladian se rezumă la o reflecție profundă, marcată de recunoștință: „Dacă nu ar fi fost Vasile Alecsandri, noi, românii din Bucovina de Nord, astăzi n-am mai fi vorbit românește”. Au urmat Petre Isachi, Petrache Plopeanu, Gellu Dorian, Lucian Strochi, Mihai Botez, Valeriu Stancu și Vasile Proca, cu discursuri emoționante despre sacrificiul marelui poet, adus pe altarul patriei, deopotrivă în plan politic și literar. Seria expunerilor a fost armonios completată de o melodie pe versurile poeziei „Eminescu” de Grigore Vieru, interpretată de eleva Maria-Denisa Hanganu, de la Colegiul Național de Artă „George Apostu” Bacău.Programul din a doua parte a zilei a reunit un public numeros în Aula Universității „Vasile Alecsandri”, cu ocazia lansării volumului „150 de proeme”, de Varujan Vosganian, apărut la Editura Junimea din Iași, în anul 2025. Evenimentul a beneficiat de prezența autorului, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Acesta a salutat lucrările „Alecsandriadei”, eveniment inclus în programul Uniunii Scriitorilor pe anul 2026, și a apreciat eforturile organizatorilor în realizarea unei manifestări de înaltă ținută culturală, ghidată de crezul „Creșterea limbii românești / Ș-a patriei cinstire”. Cartea a fost prezentată cu măiestrie de Adrian Jicu, alături de Lucian Strochi. Directoarea revistei „Ateneu”, criticul de teatru Carmen Mihalache, i-a înmânat președintelui Uniunii Scriitorilor din România medalia „Centenar Ateneu”, promițând că va restabili ordinea naturală a fondatorilor în 1925 a publicației: Grigore Tabacaru și George Bacovia.

Evenimentul a continuat cu decernarea premiilor Reuniunilor Culturale „Alecsandriada”, ediția a X-a, distinșii laureați fiind Cornel Paiu (Premiul de Excelență „Vasile Alecsandri” – poezie), Ecaterina Petrescu-Botoncea (Premiul de Excelență „Vasile Alecsandri” – proză), Gellu Dorian (Premiul de Excelență „Vasile Alecsandri” – critică și istorie literară), Ioan Prăjișteanu (Premiul de Excelență „Vasile Alecsandri” pentru Performanță Publicistică), Ana Sîrbu (Premiul de Excelență „Vasile Alecsandri” pentru Promovarea Culturii Române în Bucovina de Nord și Republica Moldova), Christine-Bernadette Rousseau (Premiul Special „Vasile Alecsandri” ‒ literatură pentru copii). Premiul Național Opera omnia „Vasile Alecsandri” i-a revenit lui Ștefan Mitroi. Lui Ion Machidon i-a fost acordat Testimonium laboris „pentru performanță scriitoricească, în al 75-lea an de neobosită activitate pusă în slujba cuvântului”. Au mai fost premiați tineri creatori.

Ziua a doua a început printr-un gest de recunoștință − depunerea unei ghirlande la statuia lui Vasile Alecsandri din Piața Tricolorului. A urmat partea a doua a colocviului „E unul care cântă mai dulce decât mine?”, găzduit tot de Biblioteca Universității. Evenimentul a fost onorat de prezența doamnei Doina Dabija, redactorul-șef al Revistei ,,Literatură și arta” din Chișinău, membră a filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România. Seria de comunicări a fost deschisă de Liviu Chiscop, urmat de părintele dr. Florin Țuscanu și de doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu. Atmosfera a fost înnobilată sufletește de melodia pe versurile eminesciene ,,Mai am un singur dor”, interpretată de George Cojocărescu. În continuare, Daria Iliuță și Albert Benchea, studenți ai Facultății de Litere, au susținut alocuțiuni importante. Șirul comunicărilor a continuat cu intervențiile doamnei Emilia Boghiu, a Anei Sîrbu din Chișinău și cuvântul cald, prietenos și cu substanță fraternă al Doinei Dabija. Seria de comunicări științifice a fost încheiată de subsemnatul, care a supus atenției auditoriului legăturile existențiale ale poetului Vasile Alecsandri cu Mănăstirea Văratecului și moștenirea spirituală lăsată de marele om de cultură neamului românesc.„Alecsandriada” și-a urmat firul epic – a cărui tainică deșirare începuse sub cupola Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău –, purtându-ne pașii până în pridvorul nostalgic al casei de la Mircești. Urmașii întru legături existențiale și spirituale cu Poetul s-au îmbarcat în autocar, lăsând în urmă Bacăul și îndreptându-se, prin ținutul Romanului, spre legendara luncă de la Mircești. Drumul, la hotarul dintre primăvară și vară, s-a revelat ca un tablou viu: o frescă străjuită de salcâmi ninși de floare, sub care lanurile de grâu se unduiau aidoma unor valuri de safir în adierea vântului. Acest peisaj, zugrăvit de penelul divin, era presărat cu maci sângerii ce se legănau într-un dans frenetic. În fața acestei frumuseți, gândul ni s-a furișat, fără voie, la dimensiunea atemporală a oniricului și a nostalgiei. Oare de câte sute de ori o fi măsurat poetul acest drum, în arșița copleșitoare a verii sau în gerul tăios al iernii, înfofolit în blănuri, grăbindu-se spre Mircești? Numai Dumnezeu mai păstrează taina acelor călătorii, iar zbuciumul sau liniștea gândurilor sale le putem doar bănui.Acasă, la Mircești, am fost întâmpinați de o minunată domnișoară, ce părea desprinsă din idilele de altădată prin noblețea portului și blândețea chipului; ea purta cu sfială și profundă prețuire, pe un ștergar tradițional, sfânta ofrandă a pâinii și a sării. Am fost așteptați de criticul literar, prof. dr. Paraschiva Buciumanu. Doamna muzeograf Mariana Bejenaru ne-a rostit o prezentare magistrală, readucând la viață atmosfera vremurilor alecsandriene și parfumul epocii în care conacul fremăta de efervescență culturală. Apoi, în penumbra mausoleului din curtea casei – unde bardul de la Mircești își doarme somnul de veci alături de devotata sa soție și de părinți –, preoții Florin Țuscanu și Cornel Paiu au oficiat o vibrantă slujbă de pomenire. A fost un moment de înaltă trăire spirituală, o reverență adusă înaintașilor făuritori de limbă și cultură, pentru dăinuirea și propășirea neamului românesc. În intimitatea micii săli de conferințe, ecourile recunoștinței au prins din nou glas prin noi omagii aduse Poetului. Gândurile și prețuirea au fost rostite cu emoție de Dumitru Brăneanu, Ioan Dănilă, Cristinia Paladian și Doina Dabija, Florin Țuscanu, Vasile Proca, Marieta Rădoi ș.a. Textul despre Mircești trimis de Elena Vulcănescu a fost citit de studenta Daria Iliuță. Această binecuvântată vizită la Mircești s-a înscris în sufletele noastre ca un pelerinaj al recunoștinței pure, pentru nepieritoarea moștenire spirituală dăruită neamului de către bard. Ea va rămâne, fără îndoială, un moment sublim de aducere aminte, o candelă aprinsă în memoria timpului și o amintire de neprețuit în viețile noastre.Cea de-a treia și ultima zi a „Alecsandriadei” a stat sub semnul rodului livresc, fiind dedicată cu totul promovării de cărți și reviste, veritabile punți spirituale între oamenii de cultură. În acest cadru efervescent, Nina-Elena Plopeanu a deschis evantaiul publicațiilor, prezentând revista Cenaclului „Dimitrie Dăscălescu” din Focșani, fiind urmată de scriitorul Ion Apostu, care a adus în fața auditoriului „Salonul Literar”, din aceeași vatră focșăneană. Poetul Viorel Dinescu a purtat gândul publicului dincolo de Prut, prin paginile prestigioasei reviste „Literatura și arta” din Chișinău. Tradiția și contemporaneitatea băcăuană au fost magistral evocate de Ioan Dănilă, prin prezentarea revistei centenare „Ateneu”, și de scriitorul Dumitru Brăneanu, care a pus în lumină revista „Plumb”. În aceeași atmosferă destinsă, scriitorul Petrache Plopeanu a supus atenției auditoriului foaia de umor și satiră „Cu cioara vopsită”. Pelerinajul prin universul editorial a continuat cu etalarea unor volume de o profundă valoare estetică și spirituală. Fascinația călătoriei și a depărtărilor a prins contur prin volumul „Mongolia – Laos”, semnat de Doru Ciucescu, fiind urmat de introspecția lirică din „Tăceri sihastre”, aparținând Dorinei Stoica. Poeta Ionica Bandrabur a recitat emoționanta poezie ,,Ruga mamei”, din volumul ,,Catedrală între stihuri”. Poetul Viorel Dinescu a încântat din nou publicul cu versuri din volumul „Lumina din ecouri”, în timp ce Nina-Elena Plopeanu a deschis porțile mitului prin cartea sa „Solomonara”. Într-o succesiune densă de istorie și trăire românească, am prezentat o trilogie a memoriei creștine și literare: volumele „Safta Brâncoveanu, de la principesă la schimonahie”, „Mărturii peste veac. Trăiri în Văratec” și „Dincolo de prima respirație” (autor, Petru Nica). Acestui nobil florilegiu s-a alăturat și volumul ,,Ion Roșioru” al scriitorului buzoian Stan Brebenel. Întreaga efervescență a acestei grandioase manifestări culturale a fost orchestrată și moderată, cu tact și căldură sufletească, de domnul Dumitru Brăneanu, președintele filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, și de conf. univ. dr. Ioan Dănilă, președintele Societății Cultural-Științifice „Vasile Alecsandri” Bacău.

Cuvântul de încheiere, rostit cu emoție de scriitorul Dumitru Brăneanu, a pecetluit simbolic succesul evenimentului. Totuși firul de aur al „Alecsandriadei” nu se oprește aici; el își va continua neîntrerupt deșirarea în timp. Vasile Alecsandri este cel care a așezat, cu geniu și viziune, piatra de temelie a limbii și literaturii române moderne, iar de la el încoace – așa cum frumos s-a spus – „poezia s-a românit” pentru totdeauna.

Petru Nica Văratec, 31 mai 2026

Fotografii Facebook, Petru Nica