TOAMNA BACOVIANĂ A SCRIITORILOR, 2024  – o întâlnire memorabilă

În prima zi a evenimentului, scriitorii sosiți din toată țara ( Timișoara, Neamț, Suceava. Vrancea, București, au avut două activități: Vernisajul de poezie „Metamorfoze” ale poetei Silvia Miler și dezbaterea – simpozion „Locul scriitorului contemporan în contextul ascensiunii AI – Inteligența Artificială ”. Vernisajul Silviei Miler a fost susținut de scriitorul, critic de artă Lucian Strochi:  „Silvia ne propune o corespondență biunivocă între poezie și pictură. Este o imagine în text sau textul celebrează frumusețea imaginii? Totul e vibrație, și imaginea și textul. Este o miniexpoziție cu vibrații extrem de interesante.”

La dezbaterea cuceritoarei Inteligențe artificiale, au fost opinii diverse, unele opuse, altele foarte bine documentate, concluziile nefiind radicale ci menținându-se  la nivel relativ.

Dan Perșa: AI ne va face praf și pe noi! Întreb: credeți că trebuie să ne speriem de AI? Va avea conștiință de sine? Imită sau devine creativ?

Camelia Radu: Oamenii vor să-l imite pe Dumnezeu- să creeze o inteligență prin programe, să fie marcată cu memorie. S-a făcut o petiție pentru a nu fi alimentată cu opere literare scrise…Poezia scrisă de Ai este un eșec, ea nu simte.

Petrache Plopeanu: AI va avea conștiință de sine, va reuși să scrie poezie. aI e o prelungire a noastră…

Valeria Manta Tăicuțu: Ne înspăimântă acel program GDP 3, 4…se încurajează plagiatul. Se duc exact pe programele care generează texte. AI nu va putea înlocui inteligența umană – n-o să aibă trăirea, experiența personală, memoria afectivă. Nu avem de ce să ne temem.

Gabriel Arvătescu –  Vorbim despre mutația antropologică impusă de insecuritate – de fapt este sfârșitul unui început!Trecem de la cuvânt la imagine și viitorul aparține imaginii, sărind etapa învățăturii. Omul viitorului va fi un om superficial.

Ecaterina Botoncea: niște consecințe pentru tineri; deja este o dramă- se dezvoltă abateri de comportament, nu se mai pot concentra.

Gheorghe Mocanu: Aici s-a vorbit simplist. Nu există vreun pericol în a scrie de către AI poezie.

Adrian Dinu Rachieru: Revoluția digitală este compatibilă cu revoluția industrială. Să nu ne îmbătăm cu perspective optimiste! Se pun în discuție uriașe riscuri pentru că AI va putea prelua controlul.

Petruș Andrei: a pregătit un sonet despre AI.

Lucian Strochi:  Mă gândesc la șah, la experimentul cu Gasparov care a pierdut cu AI.  Vorbim de incapacitatea umană de a se adapta la propriul progres = teama de AI. Ideile aparțin oamenilor, AI poate mima. Noi am creat AI și mai avem control asupra ei.

Ion Fercu: a fost o discuție relaxată, era interesantă cu elevi de liceu – în mediul românesc constat că doar în mediile universitare se vorbește despre AI. Dacă va fi un sfârșit al lumii nu va fi de la AI ci de la om.

Cristina Ștefan: Mașinile inteligente evoluează de peste 5 decenii. În facultate, lucram la informatică la niște mastodonți cu cartele perforate. În jumătate de secol s-a ajuns la performanțe greu de imaginat pe atunci. Progresul este uluitor și iminent. Hotarul de trasat ar fi căpătarea conștiinței de către mașinării, lucru, azi, de care ne este teamă, cum spunea Ramona Etna. Atunci nu vom mai fi singura specie inteligentă pe planetă.

Vineri, 1 nov. Dimineața – Scriitorii lansează noi volume, se prezintă reviste.

Marieta Rădoi- „Rujeola de dat pe buze”; Doina Cernica- „Ca o zi de mâine”, „Călătoarea, povestitoarea și crai nou pe cerul Bucovinei”; Petronela Apopei – „Contemporani cu Veșnicia”; Ecaterina Botoncea – „Scrisorile toamnei”; Culiță-Ioan Ușurelu –„Simfonia cu 44 de partituri”; Liviu Chiscop – „tema pentru acasă”, critică literară Eminescu și Nicolae Dabija, Cronici pentru alți colegi, „Hermeneutica stilului”; Gina Zaharia –„ Călătorii deraiate”; Alexandru Dumitru – „Orion înfiorat – Rebuseme”, Grigore Codrescu- „Ion Tudor Iovian”; Gheorghe Mocanu –„Din ochiul inimii”; Constantin Severin – Orașul somnambulilor”; Dorina Stoica – „Ferestre în ziduri”, „Minunea credinței”; Victoria Furcoiu- I se spunea Trică”;  Dan Movileanu- „Antologia scriitorilor din Movilița”, Petruș Andrei – Balade – Ion Machidon; Lucian Strochi – Dedic un poem colegilor lui Nea Laie – Inorogul; Mara Paraschiv – „Din călătpriile mele”; Doru Ciucescu din colecția „Călător în șapte continente”; Mihai Merticaru-„Sonete”; Ticu Leontescu – „E toamnă în Eden”, „Beduin”;  Petronela Apopei despre „De la un gând la altul” autor Dumitru Brăneanu; Victoria Fonari; Sorin Coadă – Orașul Cimitir.

Multe alte cărți prezentate și dăruite: Petre Isachi – Din dramaturgia lui Viorel Savin; Camelia Iuliana Radu – Iubita lui Duchamp- postvernisaj, Petruș Andrei- Ars Poetica, Nicolai Tăicuțu – Palimpsest- poezie.

Vineri seara – Premiile Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2023.

– Opera Omnia – Adrian Dinu Rachieru;

– Premiul ” George Bălăiță “- cartea anului proză- Dan Perșa;

– Premiul Cartea anului poezie – Nicolai Tăicuțu;

– Premiul ” Ion Rotaru”- Cartea anului- critică literară- Liviu Chiscop;

Premiul de debut în poezie: Antonia Ilie.

Premii speciale: Ion Prajisteanu, Victor Munteanu, Victoria Fonari, Petronela Apopei, Ion Dinvale, Cornel Galben Simion, Doina Cernica, Maria Elena Cusnir, Mihai Merticaru.

Alte premii: În cadrul Fest. “Vrancea Literară”- Premiul Opera Omnia pentru întreaga activitate – Culiță-Ioan Ușurelu;

– Cornel Bălan, la aniversarea a 85 de ani.

A treia zi din Toamna Bacoviană: Eveniment dedicat lui George Bacovia. Prof dr. Lucian Strochi – disertație despre poezia Plumb:„După ce a trecut prin stadiul de solemn, tragicul se refugiază în spatele măştii (persona).Masca nu e, la rândul ei, decât un decor al persoanei (personajului). Prin impersonalizare, masca devine decor; spaţiul interior, odată anulat prin mască(o antioglindă) devine un spaţiu exterior, prin expansiune.Cheia poemului PLUMB de George Bacovia o constituie cumulativa „şi”, repetată de şapte ori, dintr-un total de 53 de cuvinte, având un indice de frecvenţă impresionant: 13,2%. „Şi” nu are, aşa cum am fi tentaşi să credem, la prima vedere, o funcţie epică („şi” este adesea o marcă sigură a epicului, mai ales când are valoarea gramaticală de adverb de repetiţie), ci o funcţie lirică, derivând dintr-o valoare psihologică (precipitarea celui care vrea să nareze foarte rapid va duce la blocarea naraţiunii tocmai prin creşterea frecvenţei lui „şi”).”

„Prin rigiditate, prin elipsă, prin simularea unei dezarmante simplităţi (dacă eliminăm cuvintele care se repetă, PLUMB e scris doar cu 34 de cuvinte!), Bacovia se vădeşte a fi un mare maestru al liricii moderne.

Găsim în PLUMB „disonanţe şi anormalitate”, „categorii negative”, aplicaţii la o „teorie” a „grotescului şi a fragmentarului”, „depersonalizarea”, „concentrarea şi conştiinţa formei”, „plăcerea aristocratică de a displăcea”, „idealitatea goală”, „magia (absenţei) limbajului, „fantezia creativă”, „descompunerea şi deformarea”, „muzica disonantă”, „ilimitarea”, „irealitatea senzorială”, „obscuritatea” –practic toate sintagmele pe care le descoperise Hugo Friedrich la microscop, examinând un secol de poezie (în transversalitatea ei).

A căuta un singur sens într-un poem precum PLUMB rămâne un proiect utopic care nu mai interesează pe nimeni.

Bacovia nu lucrează cu cuvinte, ci cu sintagme şi blocuri sonore.” (Din articolul Retor(t)ica  Plumbului – Lucian Strochi)

Petronela Apopei –  A susținut o opinie personală despre poezia bacoviană , iar Liviu  Chiscop – propriile păreri evocate amplu și în volumul dedicate poetului, GEORGE BACOVIA 1881 -1957 , BIOBIBLIOGRAFIE de LIVIU CHISCOP , 1972, Prozatorul Bacovia, Masca lui Bacovia și în multe alte articole de critic literară: „ Era firesc ca opera unui creator la fel de original ca Bacovia să genereze dificultăți de încadrare într-o formulă poetică preconcepută. Extrem de modern, nu numai prin fondul subteran, tragic, angoiant al creației sale, ci și prin efectele sincopate ale expresiei sale poetice, Bacovia a stârnit, peste un secol de receptare critică, opinii divergente. În cazul lui, s-a vorbit, cu egală justificare, mai ales despre „tabloul fatal”, despre „plăcerea artificialității”, despre faptul că „își organizează dezorganizarea”, că „în efectul non-lucidității care el dezvoltă acolo se ascunde un apreciabil coeficient de luciditate artistică” și „că este un tehnician al iluziei elementalității” (Vl. Streinu), că „arta lui constă în a pune sentimentele sub măști scurte, simplificatoare” (D. Micu) , că „este modern pentru că șochează” și că se caracterizează printr-un „paroxism deliberat al senzației” (N. Manolescu), că „proză dezaprobată” hrănește „prejudecata unui Bacovia sentimental” (Gh. Grigurcu) etc. Cert este că Bacovia – chiar și în raport cu cadrul liric internațional – rămâne unul dintre marii clasici ai literaturii europene ai secolului trecut…” din Central and  Eastern European online Library

Prezentare de reviste. Revistele prezentate în cadrul ediției au fost:

Spații culturale, Plumb, Ateneu, Amurg sentimental, Liter-Club, Cu cioara vopsită, 13Plus, Salonul Literar.

Concluzii: O ediție densă ca materiale prezentate, cu o participare cea mai numeroasă din ultimii ani, atmosferă relaxată, de prietenie și comunicare între scriitorii noștri. Mulțumim, președintelui Dumitru Brăneanu pentru organizare, fiecărui scriitor în parte, sponsorului premiilor, Adrian Lungu, Hotelului Decebal pentru găzduire, Restaurantului Gio pentru menu-uri savuroase, toamnei 2024  că nu și-a manifestat bacovianismul în aceste trei zile și vremea a fost minunată. La bună revedere cu sănătate, dragi colegi!

Consemnează Cristina Ștefan

foto, Cristina Ștefan