Lansarea volumului de poezie ”Ar fi trebuit să mă cheme Eva” – autoare Atena Ivanovici, un ”february song” așa cum l-a intitulat moderatoarea evenimentului, scriitoarea Cristina Ștefan. Co-organizatorii evenimentului sunt Cenaclul ”Seri literare” și Biblioteca Județeană ”C. Sturdza” Bacău.  

LANSARE DE CARTE
ATENA IVANOVICI – „AR FI TREBUIT SĂ MĂ CHEME EVA”

În cadrul proiectului „Seri literare. Să ne cunoaștem scriitorii”, Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău găzduiește vineri, 16 februarie 2018, ora 17.00, o nouă lansare de carte. Este vorba despre volumul „Ar fi trebuit să mă cheme Eva”, de Atena Ivanovici.
Moderator: Cristina Ştefan . Prezintă: Cecilia Moldovan și Petre Isachi.
Vă așteptăm cu drag!

De la lansare: 

Colegii de la Seri Literare. Să ne cunoaștem scriitorii i-au făcut frumoase surprize poetei Atena Ivanovici, sosind în număr mare la Biblioteca Județeană din Bacău- au participat scriitori din Filiala Bacău a USR: Calistrat Costin, președintele filialei, Viorel Savin, Ioan Neacșu, Violeta Savu, Dan Perșa, Tincuța Horonceanu Bernevic, Theodor Calcan și susținătorii lansării de carte: scriitorii Petre Isachi, Cecilia Moldvan, CrIstina Ștefan, moderator. Prezența directorului Bibliotecii Județene, prof. Adrian Jicu a fost salutată de participanți precum și mesajul acestuia: este locul potrivit să ne cunoaștem scriitorii și sperăm, în continuare, într-o colaborare fructuoasă.

Considerente și argumente la versurile lansate de Atena Ivanovici:

Cecilia Moldovan: Postmodernitatea cunoaște dezvoltări şi tehnici specifice, bazate pe autoreflectare (reflectare autocritică), auto/conştiinţă şi autoreferenţialitate. S-a vorbit în ultimele decenii de aşa-numita scriitură narcisistă, mai ales narativă, scriitură autosuficientă, excluzând orice altă realitate în afara celei proprii, bazată pe un individualism extrem, relaţionat cu contextul istoric contemporan. Fără a fi vorba de o mostră în sine de narcisism, manifestarea lirică a Atenei Ivanovici, în cea de a treia carte de poezie a sa, „Ar fi trebuit să mă cheme Eva”, editura Ateneul Scriitorilor, 2017, ar fi putut apărea unora și așa. Nefiind vorba, totuși, de o abordare metaficțională, citind-o devii aproape convins de irelevanța criticii de poezie, deoarece naturalețea și directețea poemului ei reușesc să seducă atât cititorul comun cât și pe cel avizat… din prefața la volum

Petre Isachi: Atmosfera apolinică (autoarea intuieşte poetica atmosferei), inteligenţa analitică, gustul estetic optzecist (recuperarea realului, biografismul, insurecţia lirică împotriva poeticii masculine, libertate prozodică etc.), inspiraţia fugitivă, postmodernă, dezideratul eliberării de orice interdicţie, conştiinţa lucidă că poemul nu se termină niciodată şi nu ajunge niciodată la perfecţiune, obsesia căutării sinelui profund, limbajul neostentativ, tensiunea ontologică etc. sunt tot atâtea argumente axiologice, care ne determină să credem în implicarea dedalică a poetei Atena Ivanovici, în labirintul Poeziei din Ţara lui Bacovia. – prefața la vol. Frica de poezie
Dan Perșa: Dincolo de conţinutul poeziei sale („Ar fi tebuit să mă cheme Eva”, 2017) , Atena Ivanovici reuşeşte acel miracol poetic, care este transmiterea unei stări. O stare de nostalgie, de aşteptare… o indefinită aşteptare a ceva, niciodată numit… ca în „Deşertul tătarilor” al lui Dino Buzzati. Uneori aşteptarea este pesimistă, dar niciodată apăsătoare. Viaţa şi dragostea şi lumina sunt un dar cosmic şi, chiar când nu există o împlinire a aşteptării, viaţa e cuprinsă în aceste bogăţii. Chiar şi întunericul nopţii reuşeşte secreţii, cochilii capabile să apere fiinţa. Poeta, sau sufletul ei, sau imaginea ei poetică, sau eul ei poetic se află în comunicare cu universul. În întregul lui. Noapte şi zi, viaţă şi moarte, eros şi dragoste, întuneric şi lumină, oceane şi păduri, bolta cerească şi aştrii. Iar în univers, sufletul poetei e când un melc, ce-şi ia cochilia din puterile nopţii, când o fiinţă în metamorfoză: „larvă, crisalidă, fluture orb”, ca într-o scară a vieţii, fiecare etapă metamorfică ducând spre tot mai viu, „ca să renasc tot mai vie”.  din recenzie publicata pe facebook

O lansare de carte susținută și interactivă: s-au recitat poezii, autoarea ne-a vorbit despre poezie ca act al creației, au mai luat cuvânt Theodor George Calcan, subliniind câteva trăsături ale stilisticii Atenei, a recitat frumos o poezie emoționantă Oana Gheorghe, talentată poetă și recitatoare. Au fost prezenți și sponsorii acestul nou volum, Prod-sag, SRL Bacău. Autografe. Flori. Felicitări!

consemnează Cristina Ștefan